blogu' lu' castraveţ

Nu este o noutate faptul că internetul şi mai ales jocurile pe internet ne parazitează creierul. Cred eu, mai degrabă este o chestie cunoscută dar nerealizată încă de unii. Uite aşa, te aşezi, faci un click, şi următoarele zece mii de click-uri le faci deja cufundat în lumea eroilor virtuali. Şi nu e cea mai mare problemă că zboară timpul nu în folosul tău. Problema cea mare este că devii cu timpul dependent de joc, timpul ţi-l planifici deja cu luarea în considerare a tascurilor pe care trebuie să le faci în acel joc.
Cândva jucam multe jocuri pe calculator, fără internet. Începând cu Super Mario şi Read the rest of this entry »

Ultima vizită ale acestor locuri anul acesta. De data aceasta pionerii a fost mai harnici ca oricând. Au urcat pe piatra pentru a suna furnizorii de produse alimentare. Repede şi sigur. Read the rest of this entry »

La Ţipova, la Piatra dorinţelor, nu toţi muritorii de rând au avut fericita ocazie să cunoască magia acestui loc. De data aceasta pionerii au reuşit să-i contempleze activitatea. Read the rest of this entry »

Trei români la olimpiadă.
Prima zi au luat o medalie de bronz.
A doua zi au mai luat o medalie, de argint.
A treia zi i-au prins.

Călătorind prin ţară, prin deplasări cu şoferi trecuţi prin istoriile vieţii, afli multe. De exemplu poţi afla că pe timpul domnitorului Vasile Lupu în Moldova şi Ţara Românească, oștenii săi care cutreierau principatele cu diverse misiuni de cucerire, influențau considerabil răspândirea maladiilor venerice. Pentru ameliorarea situației, marele domnitor a emis următorul ucaz:

Ăl cine, ăl care, apropiindu-se-vă-sea cu strămăleagul său învîrtoşat de partea fătătoare a muiarei, ăl pe dinainte, ăl pe dinapoi, va fi pedepsit cu zăpşarea afară din ţară şi tăiarea spurcatului de strămăleag.

Sursa: Anatol Spânu, şoferul setevişilor.

Updated on 24.08.2009
Ceva asemănător din alte surse: Read the rest of this entry »

Se întâlnesc doi prieteni:
[1] – Şi mai faşi?
[2] – Da iaca, ni-o murit soacra.
[1] – Da şi-o avut?
[2] – Maşină, casă.
[1] – Nu bai, şi nu i-o ajuns?
[2] – A, la cnişcă încă vreo 20 de ruble până la mie.
[1] – Stai bai aşa. Eu te întreb şi-o păţit.
[2] – A, ap an venit acasă şi an vrut s faşim cartoafe prăjite. Am trimas-o pe soacră în beşi după cartoafe. E o lunecat pe scari, şi ş-o rupt gâtu.
[1] – Şi şi-aţ făcut?
[2] – Macaroane cu brînză.

În jis uneori se întâmplă lucruri dificile, neplăcute şi stranii. După aşe jisuri te trezeşti cu senzaţii neplăcute. Sau te trezeşti transpirat şi înfiorat. Spăriet cum ar şi. În alte jise, de exemplu, îţi realizezi visele-vise. Şi în unele, îţi rezolvi problemele de zilnice, de rutină. Read the rest of this entry »

Cum spuneam în postul precedent, anul acesta,în comparaţie cu anii precedenţi, mai în toate locurile pitoreşti pe unde am fost eu, a sporit cantitatea de gunoi lăsată de lume după picnicuri. Dacă e să apuc vre-un şir banal de idei de coadă, ajung la concluzia că generaţia tânără care urcă spre noţiunea reprezentativă ajunge nu la “om” ci la “animală” “gunoi”, ca să nu discredităm fiinţele care nu lasa gunoi deatâta că nu-l pot lăsa. Read the rest of this entry »

Cea mai frumoasă privelişte Ţîpova o deschide ochilor cam în perioada 15 mai – 15 iunie, etalându-şi acolo jos, la patruzeci de minute de biserică, umbrele şi miresmele univers virgin cu un trecut secular necunoscut. Anul acesta pionerul a văzut Ţîpova la începutul lui august, în sfârşit. Read the rest of this entry »

Eveniment:
La 4 iulie 2009, solemn şi pompos a fost dat în exploatare podul nou ce uneşte satele Negureni şi Chiţcani, din raionul Teleneşti. Treacă-meargă, sărbătoarea este sărbătoare. Şi nu una obişnuită, ci o sărbătoare din alea la care vine Preşedintele statului лично. Read the rest of this entry »