blogu' lu' castraveţ

Arhaisme si regionalisme de la bunica

with 76 comments

Pun aici o colecţie de arhaisme si regionalisme pe care le-a educat în mine bunica. Adoram stilul ei de a vorbi, si am prieteni cu care la ocazii le cultivam. Ies uneori lucruri foarte haioase.
Deci:

anapoda – (adv.) Pe dos, de-a-ndoaselea; altfel, în altă direcţie decât trebuie
hojma – (adv.) deseori, întotdeauna, permanent
iatac – (s.n.) bucătărie
chizăş – (adv.) pieziş, oblic, strâmb.
jîlav – (adj.) umed
şcandal – (s.n.) cântar vechi, deobicei din metal, ce funcţionează după principiul pârgiei. Masa echivalentă a greutăţii spre cântărire se stabileşte prin deplasarea unei greutăţi de-a lungul pârghiei.
baistruc – (s.m.) copil neascultător, şotios
dădăori – (adv.) de două ori
pusnic – (s.m.) om rătăcit, hoinar
şitori – (s.n.) melesteu
matahală – (s.f.) persoană cu corp mare
cojemete, coşcojemete -(adj.) foarte mare ca dimensiune. Atribuie o calitate extraordinara substantivului pe care-l însoţeşte.
a bajicuri – (v.) a ocărî
batjiocură – (s.f.) ocară (expresie: râs şî batjoicură)
coştireaţă – (s.f.) coteţ pentru porci
ocol – (s.n.) coteţ pentru păsări
bitcă – (s.f.) car cu două roţi înhămat la un singur cal
stuh – (s.n.) papură
ghiol – (s.n.) balta de dimensiuni considerabile unde permanent se adună apa în urma ploilor
ţîntirim – (s.n.) cimitir
şioklej – (s.n.) tulpină de porumb
foaşcă – (s.f.) armonică, acordeon, sau orice instrument muzical portativ cu burduf, claviatură şi butoane, asemanator.
şiocălău – (s.n.)ştiulete cu boabe sau fără
spasît – (adj.) slab, neajutorat
a ticni – (v.) a convine ceva, cineva (expresie: nu-ni ticneşte moarea)
o se oţărî – (v.) a se supăra, a deveni nemulţumit
a se ciondăni – (v.) a se certa
agheazmă – (s.f.) apă sfinţită
beteag – (adj.) bolnav, calic, sărman (despre persoane)
farmazon – (s.m.) copil neascultător, şotios
altmintrelea – (adv.) cu alte cuvine (expresie: nu ai nică, altmintrelea eşti sărac), altfel (încearcă nu aşa da altmintrelea)
a tărăgăna – (v.) a aştepta
a zăboji – (v.) a aştepta (expresie: mai zăbojeşte oleacă)
para – (s.f.) ban
leţcaie – (s.f.) Monedă de valoare neînsemnată (expresie: nu am nici o leţcaie)
sfanţ – (s.m.) Monedă de valoare neînsemnată (expresie: nu-ţi dau nici un sfanţ)
catastif – (s.n.) carte, caiet, jurnal
aghioase – (s.f.) somn (expresie: a trage la aghioase)
a probozi – (v.) a ocarî, a certa
iotă – (s.f.) literă (expresie: nu văd nici o iotă)
a beşteli – (v.) a ocărâ, a dojeni
a brânci – (v.) a împinge
a tocni – (v.) a repara, a drege
chilug – (adj., adv., s.m.) chel
a (se) linșiri – (v) a gusta fără poftă diuntr-un aliment sau băutură; a le consuma încet, fără grabă, în cantități minuscule; a le consuma cu fără dorință, impus de cineva sau ceva.
aracan – (interj.) exprimă o surpriză plăcută sau nu (expresie: aracan de mine=vai de mine)
curmeziş – (adv.) De-a latul, transversal, pieziş
poieţică – (s.f.) adăpost pentru păsări
bre – (interj.) exprimă o adresare către cineva
socoteală – (s.f.) treabă, afacere, chestiune
tâca, mâca – (s) bunicul, bunica
bodaproste – (interj.) adresat în calitate de mulţumire pentru un dar (în particular, adresat celui care dă ceva de pomană)
a se dizbăiera – (v.) a se lasa de ceva/cineva, a scăpa de ceva/cineva (expresie: m-an dizbăierat de fumat)
hlanţug – (s.n) lanţ
a muntui – (v.) a termina, a finisa
a hăli – (v.) 1) a ingurgita, a mânca. 2) a lovi
a prăji – (v.) a privi
laiţă – (s.f.) pat de lemn
lejancă – (s.f.) suprafaţă pe care se doarme, amenajată pe cuptor
afurisenie – (s.f.) persoana blestemata (expresie: afurisenie de copkil)
vreme – (s.f.) timp
habă – (s.f.) perioadă (expresie: o habă de vreme)
a tunchi – (v.) a (se) toci, a deveni mai puţin ascuţit
a palavragi – (v.) a vorbi mult şi fără rost, a vorbi aiurea. (s.m) palavră
a îndruga – (v.) a spune minciuni (expresie: a îndruga verzi şi uscate)
baci – (s.m.) ciobani, oier
bade – (s.m.) se aplică persoanelor mai în vîrstă sau de rang mai mare, dacă nu sînt cunoscute
flăcău – (s.m.) tânăr neînsurat
lele, ţacă – (s.f.) soră mai mare; adresare către o parte feminină mai în vârstă decât cel ce se adresează
pătăranie – (s.f.) banc, snoavă, istorioară hazlie.
braşoavă – (s.f.) poveste
năcaz – (s.n.) neplăcere
cucui – (s.n.) umflătură care iese pe cap provocată de o lovitură
hudiţă – (s.f.) cărare îngustă ce serveşte drept trecere de pe un drum pe altul.
a azvârli – (v.) a arunca
sîiac – (s.n.) construcţie cu acoperiş pentru păstrat porumbul.
iatac – (s.n.) antreu
ciotcă – (s.f.) buturugă
prodancă – (s.f) a doua zi de după nuntă. În majoritatea regiunilor se spune “la zeamă”.
ofiştanie – (s.f.) curăţenie (expresie: a face ofiştanie)
a izărî – (v.) a pierde, a ascunde.
cocă, cocuţă – (s.f.) copil mic
bârdâhan – (s.n.) burtă
zămnic – (s.n) beci
toşitoare – (s.f) cană mare
posoacă – (s.f.) sânge sau lichid amestecat cu sânge, puroi (expresie: îţ hălesc una – te umple posoaca)
fatcă, napadcă – (s.f.) plasă pătrată de prins peşte, întinstă de colţuri de capetele a două beţe în cruce.
a se dezbăiera – (v.t.) a scăpa de ceva saud e cineva (expresie: m-am dezbăierat de dânsul)
chelfăneală, papară – (s.f.) bătaie
ogrinji (s.m. pl.) Resturi de masă furajeră, rămase nemâncate de vite
cîrmoji – (s.m pl.) posmagi
gurari – (s.n.) capacul de la gura cuptorului
îndărăt – (adv.) În spate, în urmă, înapoi
prispă – (s.f.) prag de-a lungul peretelui frontal al casei
a cobâlțîi – (v.) a omogeniza un lichid prin agitare mecanică, a scutura
a aburca – (v.) a ridica
balcâj – (s.m) ochi
a (se) loji – (v. refl. și tranz.) a (se) lovi
a (se) toloji – (v. refl. și tranz.) a (se) tăvăli
ţol – (s.m.) 1. haină. 2. covor de dimensiuni mici.
a se dehoca – (v.) a se defeca
sfârlă, bobârnac – (s.n.) Lovitură dată peste nas, peste ureche etc. prin destinderea degetului arătător sau mijlociu după ce a fost încordat pe degetul mare.
carpeţ – (s.n.) ciorap
pîrloagă – (adj) loc pustiu (expresie: a umbla prin pârloage – a umbla aiurea)
jerghie – (s.f.) vargă, nuia.
sumedenie – (s.f) mulţime.
fintifliuşcă – (s.f.) chiţibuş, lucru mărunt
burlui, ţurlui – (s.n.) ulcior
cătărie – (s.f.) drăcărie, chestie, un obiect neidentificat
numacî – (adv.) numaidecât
codi, coi (a se) – (v.) refl, intranz. a nu se putea hotărî; a sta în cumpănă; a șovăi; a ezita; a se foi; a pendula; a oscila.
toromac – (s.m.) om nechibzuit

Din zona Ştefan Vodă:
a cotârşi – (v.) a înveli
zăblău – (s.n.) plapumă (expresie: a se cotârşi cu zăblăul)
şiocrâc, coarbă – (s.n.) mânerul de la fântână
magaz – (s.n.) beci
brăcaşe – (s.n.) ulcior

Din zona Briceni:
şflead – (s.n.) sertar
tăpsîe – (s.f.) tigae
chioplîi – (s.n.) izmene
ghivan – (s.n.) divan
mâneştergură – (s.f.) cârpă de şters mâinile, cârpa de bucătarie
guji – (s.n.) glugă
pălincă – (s.n.) ţuică
baul – (s.n.) bagaj (expesie: n-am luat baulurile si m-an dus la gară)

Din zona Drochia:
capot – (s.n.) halat
harman – (s.n.) grădină

Din zona Vulcăneşti:
obor – (s.n.) grădină
oblon – (s.n.) geam
bâtu, bâta – (s) bunicul, bunica
iorgan – (s.n.) plapumă

Mai ştiţ, mai daţ:)

N.B. Toate valorile lingvistice ale cuvintelor şi expresiilor nu neapărat sun autentice, sunt date sensurile lor care au fost utilizate de facto şi nu neapărat recunoscute de sursele oficiale (dicţionare etc.).

P.S. Un tutorial de utilizare îl găsiți într-o poveştire nebazată pe fapte reale.



Written by castraveţ

January 22nd, 2009 at 12:18 pm

Posted in Tunate şi adunate

Tagged with

76 Responses to 'Arhaisme si regionalisme de la bunica'

Subscribe to comments with RSS or TrackBack to 'Arhaisme si regionalisme de la bunica'.

  1. tare super, unele din astea le foloseşte şi bunica mea 🙂 pentru ca cînd eram mic am trăi la âară, îi spuneam bunicii “Mama Zina” 🙂

    Artur

    22 Jan 09 at 15:18

  2. @Artur, bai daaa:) eu numa pronuntz sheva yn stilu ista, sh o vad pe bunica la un coltz de prispa.

    O! to4na:
    prispă – (s.f.) prag de-a lungul peretelui frontal al casei.

    kirpi4

    22 Jan 09 at 15:26

  3. interesanta interpretare a expresiilor… dar cu una in particular nu sunt de acord, de fapt as vrea doar sa specific ca, iota nu inseamna litera, din cate stiu eu, e o expresie, des folosita si acum, la romani, exprimind mai degraba “nimic” si nu o “litera”

    spio

    22 Jan 09 at 16:12

  4. s. Nesvoia, raionul Novoseliţa (original Noua Suliţă), regiunea Cernăuţi, în p.m. Ucraina
    ————————
    ghiţăl – viţel
    ghişnă – vişină
    ghis – vis
    gioc – joc
    bardac – un sort de prune mari
    pearjă trasă pe coadă – un sort de prună mică
    cazan – căldare
    jiuncă – vită care încă nu a fătat
    jiuncan – viţel numai bun de tăiat
    toromac – gunoi (rămăşiţe) rămase de la beţe de porumb, cereale, fâneţe, etc.
    cot – mahala
    inga – interjecţia „iată”
    aclo – acolo
    înclo – încolo
    acia – aici
    ci – ce
    vrau/vrai/vre/vrau – vreau/vrei/vrea/vor
    (ex: ci vrai? – ce vrei?)
    gigel – purceluş
    barabule – cartofi
    hologhilnic – frigider
    boandă – la bunic-mea-n sat, regiunea Cernăuţi, aceasta înseamnă „vagin”, dar prin sudul moldovei – „vestă/jiletcă”, şi tata avea mare şoc, fiind tânăr profesor de limbă română (pe atunci moldovenească), într-un sat din Leova, când auzea vreo domnişoară zicând: „Of! Ce frig e, toată ziua am umblat cu mâinile în boandă”
    traucă – lucernă
    trambon – sanie de dimeniuni mari, de obicei home-made
    câinele bate – câinele latră
    fevrali – prost
    pălit de avioane – idiot
    batală – capcană
    najovcă – ferăstrău
    râpă – gunoişte
    ţarcă – coţofană

    dacă o să-mi mai aduc aminte o să scriu…

    Pavel Bodeanu

    22 Jan 09 at 16:19

  5. Salut, discutam recent cu o prietena despre dialectologie si incercam sa-mi amintesc jargoane si regionalizme din satul Nesvoia, reg. Cernauti. Multumesc ca ti-ai adus aportul pentru dezarhvarea memoriei mele. O sa postez si eu cateva regionalizme:
    a aburca = a ridica
    oboarca = cos din nuiele folosit pt a transporta hrana animalelor
    tingiri = tigaie
    drapac = matura de maturat strada

    O sa revin cu alte cuvinte.

    Nina

    10 Sep 09 at 09:54

  6. Merci:) Oricând poftim:) Păcat că nu există la noi un dicţionar de arhaisme şi regionalisme… deşi îmi dau seama cât de dificil ar fi de a-l crea…atât de variat este vocabularul oamenior de la noi.

    kirpi4

    12 Sep 09 at 08:42

  7. Multe dintre ele sunt atestate de dictionare, unele sunt doar pronuntate diferit de bunicii nostri 🙂
    Eh, cate mai sunt… Bunica ta n-are “lejanka”? 😀

    decolteu

    22 Jan 09 at 16:21

  8. @spio
    s-ar putea să ai dreptate:) deşi etimologia cuvântului o bănuiam venită anume de la litera greceasca ‘iota’.

    @pabel
    bodaproste:)

    @decolteu
    avea shi lejanca doar ca eu am uitat:)

    kirpi4

    22 Jan 09 at 16:39

  9. variante fonetice:
    cojemete: cogeamitea
    siocalau: ciocalau/ciucalau
    zaboji: zabovi

    gadjodillo

    23 Jan 09 at 13:36

  10. tula’n mama lui di baiet – ce bravo esti!

    2look

    2 Feb 09 at 13:13

  11. @2look
    :)))) baladeeeetz.

    kirpi4

    2 Feb 09 at 13:17

  12. intradevar imi aduc aminte ca shi bunica mea folosea majoritatea sin cuvintele pe care le-ai enumerat, chiar m-ai “nostalgizat” un pik 🙂
    Mai tin minte:
    litzerie – lucerna
    zămnic – beci
    şlea – drum asfaltat
    mai erau, la sigur, dar nu-mi aduc aminte acum. 🙂

    victoriah

    7 Mar 09 at 21:22

  13. a, da, mi-am adus aminte inca unul : ţarc – gradina micutza,ingradita cu gard, de obicei in fata casei, in care cresc in special flori shi capsune, poate poama, pomi fructiferi.

    victoriah

    7 Mar 09 at 21:31

  14. @victoriah – da, cuvintele astea ascund yn ele mult mai mult decyt simple arhaisme:) ascund spiritul copilariei noastre shi o cultura care dispare yncet:) d’asta sh-am hotaryt sa le adun;)

    kirpi4

    9 Mar 09 at 08:42

  15. a mîna masina-a conduce automobilul
    hultan-un fel de vulture mic care mananca pui de gaina
    pom-copac
    chilivizor-televizor

    voinu

    15 Mar 09 at 19:12

  16. nuștiu… bunica mea vorbește româna mai corect ca mine, la “stafide” ea spune “stășizăle”, iar eu zic “izium”

    ryunoske

    30 May 09 at 22:59

  17. 🙂 iaka sha un adevar crud al realitatzii:-D

    kirpi4

    31 May 09 at 14:52

  18. ca rog…ajutatima si pe mn la cateva cuv:(dar repede…da se poate:( ) sabau= pacurar= clop= perje= cofa=

    ana

    7 Nov 09 at 11:03

  19. sabau=croitor
    restul cuvintelor le gasesti pe http://dexonline.ro/

    kirpi4

    7 Nov 09 at 21:24

  20. ajdeodata – imediat
    chitoroaje, rashitura – piftie
    zămnic – sarai
    haidamași cu chelea – colțunași
    snareade, găluși – sarmale

    Nenormalul

    17 Nov 09 at 17:31

  21. chitoroaje vine de la cotoroage, alt cuvint pentru picioare (de porc). rashitura de la racitura, ofcourse.

    gadjodillo

    10 Jan 10 at 21:57

  22. bai si costireata e pt porc? la bardar pt porc e gojineata 🙂

    doc.exe

    20 Nov 09 at 12:49

  23. @doc.exe
    Da la Negureni pentru porc e costireatza. Nii ni-i interesant care din porshi poarta zaviste unu fatza de altu: ashii de la bardar fatza de ashii de la negureni, sau invers…

    kirpi4

    20 Nov 09 at 12:59

  24. La Cahul la ocolul pentru găini se mai spune şi “curnic”

    gornai

    25 Jan 10 at 23:23

  25. […] articole 6 decembrie 2009: Bancuri de dincolo de PrutArhaisme si regionalisme de la bunicaFolieInteres profesionalCe caută lumea pe net#2Poveştire ne bazată pe fapte realeJocuri pe […]

  26. şitori – (s.n.) melesteu: – nu sunt sinonime, sunt lucruri diferite. Cu şitoriu intinzi aluatul, cimelesteul mecteci mamaliga.
    stuh – (s.n.) papură – tot nu-s sinonime.
    a tărăgăna – (v.) a aştepta. A tărăgăna ar insemna mai precis, a intinde timpul.
    bodaproste vine de la rusa – Bog da prostit.
    baci – (s.m.) ciobani, oier. Baci – sef de stana, mai mare pe ciobani.
    Si-mi pare ca n-am observat daca ai cuvantul “julitura”.

    buldang

    29 Jan 10 at 17:38

  27. “a juli” tot matinca nu-i. Da eu am impresia c te gyndei sh la un sinonim de-a lui, “a beli”…

    kirpi4

    30 Jan 10 at 13:55

  28. “buldang” are dreptate – nu-l ironiza !

    anonim

    4 Nov 11 at 22:57

  29. la mine in sat auzi urmatoarele:
    zătri-ascunde
    şitori-sucitor
    făcăleţ-melestiu
    ovrijît-slăbănog
    zăbăgi-zăbovi
    Nestru-Nistru
    creidă-cretă
    cotlon-o adincitură în perete folosită pe post de poliţă
    la Călăraşi ştiu că cotlon semnifică cuptoraş
    gheavol-copil zbînţuit
    holm-un deal abrupt
    crutcă-scurtă
    campot-halat, care corect e capot
    iatac-e ca un fel de antreu, sigur nu stiu.

    de la Briceni
    spenţă-fustă
    bliuză-bluză

    Morena

    24 Feb 10 at 21:10

  30. oo, ceva nou:)

    kirpi4

    24 Feb 10 at 21:20

  31. Dinu, cuvintele Nestru, Creidă şi Holm sunt cuvinte “firminîe” la Vărăncău.
    iar holm înseamnă asta http://www.facebook.com/photo.php?pid=37093&l=0e0e50b6c9&id=1683884970

    Morena

    24 Feb 10 at 21:50

  32. capot – 1. halat 2. portbagaj (expresii: ia-ti capotul, deschide capotul)
    curechi- varza
    huși – puieți mici și mulți în jurul pomilor fructiferi; tufe
    Apuca-te sa faci dictionarul de regionalisme de care vorbeai mai sus!! *thumbs up*

    whiterum

    16 Mar 10 at 22:58

  33. Ce bravo sunteti!!! E foarte interesant!
    Parca-am auzit-o pe bunicutza!!!
    Merci

    Stella

    17 Mar 10 at 22:42

  34. merî – mere
    ubornaia – WC
    harpacica – saminta de ceapa
    taceanka – тачка
    bardita – topor mic
    aliosha de la vodokachka – om prostuts sau care se preface
    putzulinnaya mazi – leac inventat, cu efecte nule (fara efecte)
    toc – loc unde se depoziteaza cereale (la marginea satului deobicei)
    codos – drushleag (Дуршлаг) fara borti
    jemaltz – email (caldare jemaltuita)

    mai jos de centru republicii 🙂

    weer

    15 Apr 10 at 15:14

  35. Putzulinnaia mazi – asta buna mazi:)

    kirpi4

    15 Apr 10 at 15:18

  36. În listă s-au strecurat multe cuvinte care nu-s regionalisme, nici arhaisme: agheasmă, a tărăgăna, a zăbovi, necaz, a pălăvrăgi, cucui, vreme, socoteală etc. şi unele rusisme banale: lejancă, fintifliuşcă.
    P.S. Pârlog – teren arabil necultivat la moment.

    Helgie

    30 Jun 10 at 19:09

  37. daca nu-s din categoriile mentionate, la sigur au tendinta de a deveni:) de asta shi le-am inclus. Pyna la urma e o parere subiectiva a mea;)

    kirpi4

    30 Jun 10 at 19:14

  38. iata unele din cuvintele folosite de matushile din Drepcauti, Briceni.
    litra-cana
    spinitza-fusta
    rubashka-bluza
    kiroshte-coltunashi

    felicia

    7 Jul 10 at 16:21

  39. Litra stiu ca este o unitate de masura veche, nu stiam si de aceasta varianta

    Anonymous

    4 Jul 12 at 14:07

  40. rubasca, kiroste spinita vin din ruseste…ucrainiana. Mi-au fost de mare folos in calatoriile mele acolo ca am putut cere ce vreau 🙂 si morcov se spune la fel ….

    Maria

    4 Jul 12 at 15:19

  41. Mai e unul important, la categoria regionalisme, are un areal foarte larg de utilizare, il putem intalni pe tot teritoriul republicii. S-a format prin contractia a trei cuvinte:

    matinca = ma tem ca 😉

    Bloody Mary

    21 Sep 10 at 14:29

  42. chihniță – beci
    vadră – un vas mare (mai mare decât toșitoarea)

    Andrei

    5 Nov 10 at 14:00

  43. a goji – a fi bolnav
    a se întorloca – a se împăca

    Andrei

    5 Nov 10 at 23:15

  44. La Nord prin Donduseni
    tinda – coridor
    Leongura-lingura
    chishleac – chefir

    taniusha

    14 Jan 11 at 14:59

  45. […] citit pe blogul lui kirpi4, si mi-a placut postul si am incercat sa adaug si eu citeva arhaisme deocheate de’a bunicii. […]

  46. tu esti de pe la centru? lista ta se regaseste toata la noi la Orhei

    şuşe – şosea
    găligan – vlăjgan
    prajitei – copturi
    scarba – tristete, necaz , nu ca in restul Ro – greata
    ghiuj – mosneag
    toşilcă – o gramajoară, o boccelută de ceva – asta nici in Dex nu-i

    Andriana

    2 Feb 11 at 00:34

  47. da, “matinca” e asa un cuvant minune, nicaieri nu-l mai gasesti 🙂

    Andriana

    2 Feb 11 at 00:36

  48. Bubmi= nasturi
    strampeli=dresuri
    papusoi=porumb
    rasarita=floarea soarelui
    cosarca=un cos mai mare
    scrob=omleta
    calahie=paine calda cu vin si zahar – delicioasa da te imbata insantaneu:)
    pars=soarece de camp
    hitea=vitea
    juncan=vitel intre 1-2 ani
    sa imi mai amintesc ca deja imi miroase a turte pe plita si paine la test:)

    Maria

    3 Mar 11 at 20:43

  49. Am uitat sa spun ca sunt de la Cuca, langa Galati, Romania, unde se folosesc frecvent si cea mai mare parte din lista initiala:). Da limba tot una-i!

    Maria

    3 Mar 11 at 20:48

  50. 🙂 sigura ca e tot una:)

    kirpi4

    4 Mar 11 at 08:20

  51. Confirm si in judetul Iasi regasim toate cuvintele postate de Maria 🙂
    +
    Paravan – o prelungire a casei, uneori cu iesire separata
    cosari – leasa (zona vrancei) pentru porumb
    melesteu – facalet

    Anonymous

    4 Jul 12 at 14:11

  52. loitră-scară
    şufladă-sertar
    curechi-varză
    găluşcă-sarmală
    păpuşoi-porumb
    comândare-pomană
    pătrare-baniţă
    hition-slab
    ciretel-tufiş
    jitie-păţanie
    dutcă-monedă veche
    rugumătură-rumeguş

    george

    8 Jun 11 at 20:11

  53. podan-îngrijitor
    gobaie-pasăre de curte
    rădvan-caleaşcă
    contăş-haină lungă
    goz-gunoi
    imală-noroi
    loză-salcie
    pirean-bălţat

    george

    9 Jun 11 at 06:41

  54. a la-a spăla
    megieş-vecin
    medean-piaţă
    vasilisc-amimal din basme care ucide cu privirea

    george

    9 Jun 11 at 06:52

  55. ţăpoi-furcă cu două ţepi
    oboroc-butoi
    polonic-butoi

    george

    9 Jun 11 at 16:27

  56. Merci, george:) vad ca te-ai pus serios pe treaba. Mai scrii vreo catevai si scoatem o carte;)
    serios, nu te opri, ca eu chiar le colectionez:)

    kirpi4

    9 Jun 11 at 16:34

  57. balcâz-urât
    chimă-drac
    Chiralesia-Doamne ajută!
    bulughină-cartof
    buştihan-buştean
    ceucă-stâncuţă
    calamandros-harababură
    dugliş-leneş
    fapt-farmec
    Enachi-Moş Ene

    george

    9 Jun 11 at 16:44

  58. aht-oftat
    gorobian-necioplit
    raclă-sicriu
    tăsma -pangligă
    tărăboanţă-roabă
    oloiu-ulei
    uluierniţă-oloniţă(unde se face uleiul)
    năcăfale-belele
    mecet-moschee mică
    mas-popas
    mangosit-tont
    fânar-felinar

    george

    9 Jun 11 at 17:19

  59. Ştiai că eu am 7 ani ?

    george

    9 Jun 11 at 17:21

  60. nu stiam. In ce regiune circula aceste cuvinte?

    kirpi4

    9 Jun 11 at 17:29

  61. in bucovina

    george

    11 Jun 11 at 07:14

  62. Ai colecţia Basmele Românilor?Acolo găseşti o grămadă de arhaisme şi regionalisme

    george

    11 Jun 11 at 07:36

  63. la Stefan Voda tăbăc- bostan; bostan-harbuzarie; ghiorghivan- liliac(tufar);chinita-beci;tulpan-broboada; imbric-ibric;chilit-lacata;

    sergiu

    28 Aug 11 at 21:21

  64. ce inseamna sahmarand,slic si suleiman?

    Alexandra

    22 Oct 11 at 13:44

  65. știu că ”suleimenit” sau ”suleimănit” înseamnă prea aranjat, dichisit sau împopoțonat. de exemplu o femeie machiată exagerat
    ocol – curte, ogradă
    baraboi – cartofi
    unele cuvinte nu îmi dau seama cum ar trebui să le scriu pt că evident le-am auzit doar pronunțate
    ptiroște sau chiroște – sarmale în Maramureș
    uătiș sau uăchiș – isteț, în zona Beclean, jud Bistrița, deși în alte părți, sub forma ”oacheș” înseamnă ”brunet”
    ”nu cred o iotă” intr-adevăr înseamnă ”nu cred nimic”, dar ”iotă” vine de la litera grecească ”iota”

    Alin

    4 Dec 11 at 20:36

  66. eu multe dintre ele le folosesc acum.stau la oras ,deci nu le.am auzit la tara…si la noi se folosesc frecvent..asa ca..nu neaparat imi aduce aminte de mamaia.

    misandra

    16 Dec 11 at 11:41

  67. Din zona r.Soroca hotar cu Transnistria:

    Lioh – beci
    Ravanica – codos (vezi explicatia in comentariile de mai sus 🙂

    vadim

    27 Mar 12 at 13:37

  68. …………uuh am reusit datorita acestor cuvinte la bac

    ioana maria stanila

    11 Apr 12 at 08:50

  69. la test daaa… (ma rogg)

    ioana maria stanila

    11 Apr 12 at 08:52

  70. zona Tarnavei Mari
    pita-paine
    chicior-picior
    ie-da
    alghina-albina
    reje-rege
    mane-maine
    tote-toate
    septe-7
    tri-3
    naua-9

    iulian

    21 Jun 12 at 14:17

  71. […] P.S. Poveştirea nu este bazată pe fapte reale, sensul nu trebe căutat mult printre rânduri, posibil că el nici nu-i, maşina vremeni încă n-o fost inventată. Poveştirea de sus reprezintă o sinteză matematico-literară a datelor de intrare, prezentate într-o lucrare mai veche. […]

  72. Ițari-pantaloni
    Palmac- stâlp
    Tihoacâ- cap
    Pârțoacâ- bâșinâ
    Papornițâ- plasâ de rafie
    Țoașcâ- plasâ
    Budigâi- chiloți
    Boambâ- bombâ
    Bașcâ- beci
    Catroci- pantofi
    Șcrabi- papuci de curte
    Ranițâ- rucsac
    Javrâ- caine
    Jigodie- om râu
    Jivinâ- animal
    Lighioi- animale de curte
    Jecmânit- înșelat
    Bulit- lovit

    Chris

    22 Nov 14 at 22:41

  73. Am uitat sâ scriu:
    Budigâi- chiloți
    Înțolit- îmbrâcat bine
    Pîcâlic- fraier
    Șugubâț- glumeț

    Chris

    22 Nov 14 at 22:44

  74. Frumos și foarte util. Nu vreau să fiu cârcotaș, doar că la mine în sat coștereața este pentru găini, pentru porci este cocina și nu ocolul, care de fapt este pentru vite sau oi!.

    Cotae Ștefan

    29 Mar 15 at 17:11

  75. Stie cineva ce semnifica cuv. mâmbra ?

    longlife

    3 Jan 16 at 09:40

  76. La mine în sat:
    zoană-trotuar, pleavă, potecă
    ostă-uşa sobei
    îățâş-nod “greu” de ață sau sârmă

    Sebastian

    21 Jan 16 at 09:14

Leave a Reply