Arhaisme si regionalisme de la bunica
Pun aici o colecţie de arhaisme si regionalisme pe care le-a educat în mine bunica. Adoram stilul ei de a vorbi, si am prieteni cu care la ocazii le cultivam. Ies uneori lucruri foarte haioase.
Deci:
anapoda – (adv.) Pe dos, de-a-ndoaselea; altfel, în altă direcţie decât trebuie
hojma – (adv.) deseori, întotdeauna, permanent
iatac – (s.n.) bucătărie
chizăş – (adv.) pieziş, oblic, strâmb.
jîlav – (adj.) umed
şcandal – (s.n.) cântar vechi, deobicei din metal, ce funcţionează după principiul pârgiei. Masa echivalentă a greutăţii spre cântărire se stabileşte prin deplasarea unei greutăţi de-a lungul pârghiei.
baistruc – (s.m.) copil neascultător, şotios
dădăori – (adv.) de două ori
pusnic – (s.m.) om rătăcit, hoinar
şitori – (s.n.) melesteu
matahală – (s.f.) persoană cu corp mare
cojemete, coşcojemete -(adj.) foarte mare ca dimensiune. Atribuie o calitate extraordinara substantivului pe care-l însoţeşte.
a bajicuri – (v.) a ocărî
batjiocură – (s.f.) ocară (expresie: râs şî batjoicură)
coştireaţă – (s.f.) coteţ pentru porci
ocol – (s.n.) coteţ pentru păsări
a se obrinti – (v. refl. și intranz.) a se umfla, a se inflama
a se tămădui – (v. refl. și intranz.) a (se) însănătoși, a (se) vindeca, a (se) lecui.
bitcă – (s.f.) car cu două roţi înhămat la un singur cal
stuh – (s.n.) papură
ghiol – (s.n.) balta de dimensiuni considerabile unde permanent se adună apa în urma ploilor
ţîntirim – (s.n.) cimitir
şioklej – (s.n.) tulpină de porumb
foaşcă – (s.f.) armonică, acordeon, sau orice instrument muzical portativ cu burduf, claviatură şi butoane, asemanator.
şiocălău – (s.n.)ştiulete cu boabe sau fără
spasît – (adj.) slab, neajutorat
a ticni – (v.) a convine ceva, cineva (expresie: nu-ni ticneşte moarea)
o se oţărî – (v.) a se supăra, a deveni nemulţumit
a se ciondăni – (v.) a se certa
agheazmă – (s.f.) apă sfinţită
beteag – (adj.) bolnav, calic, sărman (despre persoane)
farmazon – (s.m.) copil neascultător, şotios
altmintrelea – (adv.) cu alte cuvine (expresie: nu ai nică, altmintrelea eşti sărac), altfel (încearcă nu aşa da altmintrelea)
a tărăgăna – (v.) a aştepta
a zăboji – (v.) a aştepta (expresie: mai zăbojeşte oleacă)
para – (s.f.) ban
leţcaie – (s.f.) Monedă de valoare neînsemnată (expresie: nu am nici o leţcaie)
sfanţ – (s.m.) Monedă de valoare neînsemnată (expresie: nu-ţi dau nici un sfanţ)
catastif – (s.n.) carte, caiet, jurnal
aghioase – (s.f.) somn (expresie: a trage la aghioase)
a probozi – (v.) a ocarî, a certa
iotă – (s.f.) literă (expresie: nu văd nici o iotă)
a beşteli – (v.) a ocărâ, a dojeni
a brânci – (v.) a împinge
a tocni – (v.) a repara, a drege
chilug – (adj., adv., s.m.) chel
a (se) linșiri – (v) a gusta fără poftă diuntr-un aliment sau băutură; a le consuma încet, fără grabă, în cantități minuscule; a le consuma cu fără dorință, impus de cineva sau ceva.
aracan – (interj.) exprimă o surpriză plăcută sau nu (expresie: aracan de mine=vai de mine)
curmeziş – (adv.) De-a latul, transversal, pieziş
poieţică – (s.f.) adăpost pentru păsări
bre – (interj.) exprimă o adresare către cineva
socoteală – (s.f.) treabă, afacere, chestiune
tâca, mâca – (s) bunicul, bunica
bodaproste – (interj.) adresat în calitate de mulţumire pentru un dar (în particular, adresat celui care dă ceva de pomană)
a se dizbăiera – (v.) a se lasa de ceva/cineva, a scăpa de ceva/cineva (expresie: m-an dizbăierat de fumat)
hlanţug – (s.n) lanţ
a muntui – (v.) a termina, a finisa
a hăli – (v.) 1) a ingurgita, a mânca. 2) a lovi
a prăji – (v.) a privi
laiţă – (s.f.) pat de lemn
lejancă – (s.f.) suprafaţă pe care se doarme, amenajată pe cuptor
afurisenie – (s.f.) persoana blestemata (expresie: afurisenie de copkil)
vreme – (s.f.) timp
habă – (s.f.) perioadă (expresie: o habă de vreme)
a tunchi – (v.) a (se) toci, a deveni mai puţin ascuţit
a palavragi – (v.) a vorbi mult şi fără rost, a vorbi aiurea. (s.m) palavră
a îndruga – (v.) a spune minciuni (expresie: a îndruga verzi şi uscate)
baci – (s.m.) ciobani, oier
bade – (s.m.) se aplică persoanelor mai în vîrstă sau de rang mai mare, dacă nu sînt cunoscute
flăcău – (s.m.) tânăr neînsurat
lele, ţacă – (s.f.) soră mai mare; adresare către o parte feminină mai în vârstă decât cel ce se adresează
pătăranie – (s.f.) banc, snoavă, istorioară hazlie.
braşoavă – (s.f.) poveste
năcaz – (s.n.) neplăcere
cucui – (s.n.) umflătură care iese pe cap provocată de o lovitură
hudiţă – (s.f.) cărare îngustă ce serveşte drept trecere de pe un drum pe altul.
a azvârli – (v.) a arunca
sîiac – (s.n.) construcţie cu acoperiş pentru păstrat porumbul.
iatac – (s.n.) antreu
ciotcă – (s.f.) buturugă
prodancă – (s.f) a doua zi de după nuntă. În majoritatea regiunilor se spune “la zeamă”.
ofiştanie – (s.f.) curăţenie (expresie: a face ofiştanie)
a izărî – (v.) a pierde, a ascunde.
cocă, cocuţă – (s.f.) copil mic
bârdâhan – (s.n.) burtă
zămnic – (s.n) beci
toşitoare – (s.f) cană mare
posoacă – (s.f.) sânge sau lichid amestecat cu sânge, puroi (expresie: îţ hălesc una – te umple posoaca)
fatcă, napadcă – (s.f.) plasă pătrată de prins peşte, întinstă de colţuri de capetele a două beţe în cruce.
a se dezbăiera – (v.t.) a scăpa de ceva saud e cineva (expresie: m-am dezbăierat de dânsul)
chelfăneală, papară – (s.f.) bătaie
ogrinji (s.m. pl.) Resturi de masă furajeră, rămase nemâncate de vite
cîrmoji – (s.m pl.) posmagi
gurari – (s.n.) capacul de la gura cuptorului
îndărăt – (adv.) În spate, în urmă, înapoi
prispă – (s.f.) prag de-a lungul peretelui frontal al casei
a cobâlțîi – (v.) a omogeniza un lichid prin agitare mecanică, a scutura
a aburca – (v.) a ridica
balcâj – (s.m) ochi
a (se) loji – (v. refl. și tranz.) a (se) lovi
a (se) toloji – (v. refl. și tranz.) a (se) tăvăli
ţol – (s.m.) 1. haină. 2. covor de dimensiuni mici.
a se dehoca – (v.) a se defeca
sfârlă, bobârnac – (s.n.) Lovitură dată peste nas, peste ureche etc. prin destinderea degetului arătător sau mijlociu după ce a fost încordat pe degetul mare.
carpeţ – (s.n.) ciorap
pîrloagă – (adj) loc pustiu (expresie: a umbla prin pârloage – a umbla aiurea)
jerghie – (s.f.) vargă, nuia.
sumedenie – (s.f) mulţime.
fintifliuşcă – (s.f.) chiţibuş, lucru mărunt
burlui, ţurlui – (s.n.) ulcior
cătărie – (s.f.) drăcărie, chestie, un obiect neidentificat
numacî – (adv.) numaidecât
codi, coi (a se) – (v.) refl, intranz. a nu se putea hotărî; a sta în cumpănă; a șovăi; a ezita; a se foi; a pendula; a oscila.
toromac – (s.m.) om nechibzuit
guzan – (s.m.) guzgan, şobolan
bulihari, bulihar – (s.m.) pasăre răpitoare
Din zona Ştefan Vodă:
a cotârşi – (v.) a înveli
zăblău – (s.n.) plapumă (expresie: a se cotârşi cu zăblăul)
şiocrâc, coarbă – (s.n.) mânerul de la fântână
magaz – (s.n.) beci
brăcaşe – (s.n.) ulcior
Din zona Briceni:
şflead – (s.n.) sertar
tăpsîe – (s.f.) tigae
chioplîi – (s.n.) izmene
ghivan – (s.n.) divan
mâneştergură – (s.f.) cârpă de şters mâinile, cârpa de bucătarie
guji – (s.n.) glugă
pălincă – (s.n.) ţuică
baul – (s.n.) bagaj (expesie: n-am luat baulurile si m-an dus la gară)
Din zona Drochia:
capot – (s.n.) halat
harman – (s.n.) grădină
Din zona Vulcăneşti:
obor – (s.n.) grădină
oblon – (s.n.) geam
bâtu, bâta – (s) bunicul, bunica
iorgan – (s.n.) plapumă
Mai ştiţ, mai daţ:)
N.B. Toate valorile lingvistice ale cuvintelor şi expresiilor nu neapărat sun autentice, sunt date sensurile lor care au fost utilizate de facto şi nu neapărat recunoscute de sursele oficiale (dicţionare etc.).
P.S. Un tutorial de utilizare îl găsiți într-o poveştire nebazată pe fapte reale.
tare super, unele din astea le foloseşte şi bunica mea 🙂 pentru ca cînd eram mic am trăi la âară, îi spuneam bunicii “Mama Zina” 🙂
Artur
22 Jan 09 at 15:18
@Artur, bai daaa:) eu numa pronuntz sheva yn stilu ista, sh o vad pe bunica la un coltz de prispa.
O! to4na:
prispă – (s.f.) prag de-a lungul peretelui frontal al casei.
kirpi4
22 Jan 09 at 15:26
interesanta interpretare a expresiilor… dar cu una in particular nu sunt de acord, de fapt as vrea doar sa specific ca, iota nu inseamna litera, din cate stiu eu, e o expresie, des folosita si acum, la romani, exprimind mai degraba “nimic” si nu o “litera”
spio
22 Jan 09 at 16:12
s. Nesvoia, raionul Novoseliţa (original Noua Suliţă), regiunea Cernăuţi, în p.m. Ucraina
————————
ghiţăl – viţel
ghişnă – vişină
ghis – vis
gioc – joc
bardac – un sort de prune mari
pearjă trasă pe coadă – un sort de prună mică
cazan – căldare
jiuncă – vită care încă nu a fătat
jiuncan – viţel numai bun de tăiat
toromac – gunoi (rămăşiţe) rămase de la beţe de porumb, cereale, fâneţe, etc.
cot – mahala
inga – interjecţia „iată”
aclo – acolo
înclo – încolo
acia – aici
ci – ce
vrau/vrai/vre/vrau – vreau/vrei/vrea/vor
(ex: ci vrai? – ce vrei?)
gigel – purceluş
barabule – cartofi
hologhilnic – frigider
boandă – la bunic-mea-n sat, regiunea Cernăuţi, aceasta înseamnă „vagin”, dar prin sudul moldovei – „vestă/jiletcă”, şi tata avea mare şoc, fiind tânăr profesor de limbă română (pe atunci moldovenească), într-un sat din Leova, când auzea vreo domnişoară zicând: „Of! Ce frig e, toată ziua am umblat cu mâinile în boandă”
traucă – lucernă
trambon – sanie de dimeniuni mari, de obicei home-made
câinele bate – câinele latră
fevrali – prost
pălit de avioane – idiot
batală – capcană
najovcă – ferăstrău
râpă – gunoişte
ţarcă – coţofană
dacă o să-mi mai aduc aminte o să scriu…
Pavel Bodeanu
22 Jan 09 at 16:19
Salut, discutam recent cu o prietena despre dialectologie si incercam sa-mi amintesc jargoane si regionalizme din satul Nesvoia, reg. Cernauti. Multumesc ca ti-ai adus aportul pentru dezarhvarea memoriei mele. O sa postez si eu cateva regionalizme:
a aburca = a ridica
oboarca = cos din nuiele folosit pt a transporta hrana animalelor
tingiri = tigaie
drapac = matura de maturat strada
O sa revin cu alte cuvinte.
Nina
10 Sep 09 at 09:54
Merci:) Oricând poftim:) Păcat că nu există la noi un dicţionar de arhaisme şi regionalisme… deşi îmi dau seama cât de dificil ar fi de a-l crea…atât de variat este vocabularul oamenior de la noi.
kirpi4
12 Sep 09 at 08:42
Multe dintre ele sunt atestate de dictionare, unele sunt doar pronuntate diferit de bunicii nostri 🙂
Eh, cate mai sunt… Bunica ta n-are “lejanka”? 😀
decolteu
22 Jan 09 at 16:21
@spio
s-ar putea să ai dreptate:) deşi etimologia cuvântului o bănuiam venită anume de la litera greceasca ‘iota’.
@pabel
bodaproste:)
@decolteu
avea shi lejanca doar ca eu am uitat:)
kirpi4
22 Jan 09 at 16:39
variante fonetice:
cojemete: cogeamitea
siocalau: ciocalau/ciucalau
zaboji: zabovi
gadjodillo
23 Jan 09 at 13:36
tula’n mama lui di baiet – ce bravo esti!
2look
2 Feb 09 at 13:13
@2look
:)))) baladeeeetz.
kirpi4
2 Feb 09 at 13:17
intradevar imi aduc aminte ca shi bunica mea folosea majoritatea sin cuvintele pe care le-ai enumerat, chiar m-ai “nostalgizat” un pik 🙂
Mai tin minte:
litzerie – lucerna
zămnic – beci
şlea – drum asfaltat
mai erau, la sigur, dar nu-mi aduc aminte acum. 🙂
victoriah
7 Mar 09 at 21:22
a, da, mi-am adus aminte inca unul : ţarc – gradina micutza,ingradita cu gard, de obicei in fata casei, in care cresc in special flori shi capsune, poate poama, pomi fructiferi.
victoriah
7 Mar 09 at 21:31
@victoriah – da, cuvintele astea ascund yn ele mult mai mult decyt simple arhaisme:) ascund spiritul copilariei noastre shi o cultura care dispare yncet:) d’asta sh-am hotaryt sa le adun;)
kirpi4
9 Mar 09 at 08:42
a mîna masina-a conduce automobilul
hultan-un fel de vulture mic care mananca pui de gaina
pom-copac
chilivizor-televizor
voinu
15 Mar 09 at 19:12
nuștiu… bunica mea vorbește româna mai corect ca mine, la “stafide” ea spune “stășizăle”, iar eu zic “izium”
ryunoske
30 May 09 at 22:59
🙂 iaka sha un adevar crud al realitatzii:-D
kirpi4
31 May 09 at 14:52
ca rog…ajutatima si pe mn la cateva cuv:(dar repede…da se poate:( ) sabau= pacurar= clop= perje= cofa=
ana
7 Nov 09 at 11:03
sabau=croitor
restul cuvintelor le gasesti pe http://dexonline.ro/
kirpi4
7 Nov 09 at 21:24
ajdeodata – imediat
chitoroaje, rashitura – piftie
zămnic – sarai
haidamași cu chelea – colțunași
snareade, găluși – sarmale
Nenormalul
17 Nov 09 at 17:31
chitoroaje vine de la cotoroage, alt cuvint pentru picioare (de porc). rashitura de la racitura, ofcourse.
gadjodillo
10 Jan 10 at 21:57
bai si costireata e pt porc? la bardar pt porc e gojineata 🙂
doc.exe
20 Nov 09 at 12:49
@doc.exe
Da la Negureni pentru porc e costireatza. Nii ni-i interesant care din porshi poarta zaviste unu fatza de altu: ashii de la bardar fatza de ashii de la negureni, sau invers…
kirpi4
20 Nov 09 at 12:59
La Cahul la ocolul pentru găini se mai spune şi “curnic”
gornai
25 Jan 10 at 23:23
[…] articole 6 decembrie 2009: Bancuri de dincolo de PrutArhaisme si regionalisme de la bunicaFolieInteres profesionalCe caută lumea pe net#2Poveştire ne bazată pe fapte realeJocuri pe […]
Poveştire ne bazată pe fapte reale « kirpi4's neurospace
10 Dec 09 at 16:43
şitori – (s.n.) melesteu: – nu sunt sinonime, sunt lucruri diferite. Cu şitoriu intinzi aluatul, cimelesteul mecteci mamaliga.
stuh – (s.n.) papură – tot nu-s sinonime.
a tărăgăna – (v.) a aştepta. A tărăgăna ar insemna mai precis, a intinde timpul.
bodaproste vine de la rusa – Bog da prostit.
baci – (s.m.) ciobani, oier. Baci – sef de stana, mai mare pe ciobani.
Si-mi pare ca n-am observat daca ai cuvantul “julitura”.
buldang
29 Jan 10 at 17:38
“a juli” tot matinca nu-i. Da eu am impresia c te gyndei sh la un sinonim de-a lui, “a beli”…
kirpi4
30 Jan 10 at 13:55
“buldang” are dreptate – nu-l ironiza !
anonim
4 Nov 11 at 22:57
la mine in sat auzi urmatoarele:
zătri-ascunde
şitori-sucitor
făcăleţ-melestiu
ovrijît-slăbănog
zăbăgi-zăbovi
Nestru-Nistru
creidă-cretă
cotlon-o adincitură în perete folosită pe post de poliţă
la Călăraşi ştiu că cotlon semnifică cuptoraş
gheavol-copil zbînţuit
holm-un deal abrupt
crutcă-scurtă
campot-halat, care corect e capot
iatac-e ca un fel de antreu, sigur nu stiu.
de la Briceni
spenţă-fustă
bliuză-bluză
Morena
24 Feb 10 at 21:10
oo, ceva nou:)
kirpi4
24 Feb 10 at 21:20
Dinu, cuvintele Nestru, Creidă şi Holm sunt cuvinte “firminîe” la Vărăncău.
iar holm înseamnă asta http://www.facebook.com/photo.php?pid=37093&l=0e0e50b6c9&id=1683884970
Morena
24 Feb 10 at 21:50
capot – 1. halat 2. portbagaj (expresii: ia-ti capotul, deschide capotul)
curechi- varza
huși – puieți mici și mulți în jurul pomilor fructiferi; tufe
Apuca-te sa faci dictionarul de regionalisme de care vorbeai mai sus!! *thumbs up*
whiterum
16 Mar 10 at 22:58
Ce bravo sunteti!!! E foarte interesant!
Parca-am auzit-o pe bunicutza!!!
Merci
Stella
17 Mar 10 at 22:42
merî – mere
ubornaia – WC
harpacica – saminta de ceapa
taceanka – тачка
bardita – topor mic
aliosha de la vodokachka – om prostuts sau care se preface
putzulinnaya mazi – leac inventat, cu efecte nule (fara efecte)
toc – loc unde se depoziteaza cereale (la marginea satului deobicei)
codos – drushleag (Дуршлаг) fara borti
jemaltz – email (caldare jemaltuita)
mai jos de centru republicii 🙂
weer
15 Apr 10 at 15:14
Putzulinnaia mazi – asta buna mazi:)
kirpi4
15 Apr 10 at 15:18
În listă s-au strecurat multe cuvinte care nu-s regionalisme, nici arhaisme: agheasmă, a tărăgăna, a zăbovi, necaz, a pălăvrăgi, cucui, vreme, socoteală etc. şi unele rusisme banale: lejancă, fintifliuşcă.
P.S. Pârlog – teren arabil necultivat la moment.
Helgie
30 Jun 10 at 19:09
daca nu-s din categoriile mentionate, la sigur au tendinta de a deveni:) de asta shi le-am inclus. Pyna la urma e o parere subiectiva a mea;)
kirpi4
30 Jun 10 at 19:14
iata unele din cuvintele folosite de matushile din Drepcauti, Briceni.
litra-cana
spinitza-fusta
rubashka-bluza
kiroshte-coltunashi
felicia
7 Jul 10 at 16:21
Litra stiu ca este o unitate de masura veche, nu stiam si de aceasta varianta
Anonymous
4 Jul 12 at 14:07
rubasca, kiroste spinita vin din ruseste…ucrainiana. Mi-au fost de mare folos in calatoriile mele acolo ca am putut cere ce vreau 🙂 si morcov se spune la fel ….
Maria
4 Jul 12 at 15:19
Mai e unul important, la categoria regionalisme, are un areal foarte larg de utilizare, il putem intalni pe tot teritoriul republicii. S-a format prin contractia a trei cuvinte:
matinca = ma tem ca 😉
Bloody Mary
21 Sep 10 at 14:29
chihniță – beci
vadră – un vas mare (mai mare decât toșitoarea)
Andrei
5 Nov 10 at 14:00
a goji – a fi bolnav
a se întorloca – a se împăca
Andrei
5 Nov 10 at 23:15
La Nord prin Donduseni
tinda – coridor
Leongura-lingura
chishleac – chefir
taniusha
14 Jan 11 at 14:59
[…] citit pe blogul lui kirpi4, si mi-a placut postul si am incercat sa adaug si eu citeva arhaisme deocheate de’a bunicii. […]
Amintiri de la bunica | haidavai
1 Feb 11 at 23:36
tu esti de pe la centru? lista ta se regaseste toata la noi la Orhei
şuşe – şosea
găligan – vlăjgan
prajitei – copturi
scarba – tristete, necaz , nu ca in restul Ro – greata
ghiuj – mosneag
toşilcă – o gramajoară, o boccelută de ceva – asta nici in Dex nu-i
Andriana
2 Feb 11 at 00:34
da, “matinca” e asa un cuvant minune, nicaieri nu-l mai gasesti 🙂
Andriana
2 Feb 11 at 00:36
Bubmi= nasturi
strampeli=dresuri
papusoi=porumb
rasarita=floarea soarelui
cosarca=un cos mai mare
scrob=omleta
calahie=paine calda cu vin si zahar – delicioasa da te imbata insantaneu:)
pars=soarece de camp
hitea=vitea
juncan=vitel intre 1-2 ani
sa imi mai amintesc ca deja imi miroase a turte pe plita si paine la test:)
Maria
3 Mar 11 at 20:43
Am uitat sa spun ca sunt de la Cuca, langa Galati, Romania, unde se folosesc frecvent si cea mai mare parte din lista initiala:). Da limba tot una-i!
Maria
3 Mar 11 at 20:48
🙂 sigura ca e tot una:)
kirpi4
4 Mar 11 at 08:20
Confirm si in judetul Iasi regasim toate cuvintele postate de Maria 🙂
+
Paravan – o prelungire a casei, uneori cu iesire separata
cosari – leasa (zona vrancei) pentru porumb
melesteu – facalet
Anonymous
4 Jul 12 at 14:11
loitră-scară
şufladă-sertar
curechi-varză
găluşcă-sarmală
păpuşoi-porumb
comândare-pomană
pătrare-baniţă
hition-slab
ciretel-tufiş
jitie-păţanie
dutcă-monedă veche
rugumătură-rumeguş
george
8 Jun 11 at 20:11
podan-îngrijitor
gobaie-pasăre de curte
rădvan-caleaşcă
contăş-haină lungă
goz-gunoi
imală-noroi
loză-salcie
pirean-bălţat
george
9 Jun 11 at 06:41
a la-a spăla
megieş-vecin
medean-piaţă
vasilisc-amimal din basme care ucide cu privirea
george
9 Jun 11 at 06:52
ţăpoi-furcă cu două ţepi
oboroc-butoi
polonic-butoi
george
9 Jun 11 at 16:27
Merci, george:) vad ca te-ai pus serios pe treaba. Mai scrii vreo catevai si scoatem o carte;)
serios, nu te opri, ca eu chiar le colectionez:)
kirpi4
9 Jun 11 at 16:34
balcâz-urât
chimă-drac
Chiralesia-Doamne ajută!
bulughină-cartof
buştihan-buştean
ceucă-stâncuţă
calamandros-harababură
dugliş-leneş
fapt-farmec
Enachi-Moş Ene
george
9 Jun 11 at 16:44
aht-oftat
gorobian-necioplit
raclă-sicriu
tăsma -pangligă
tărăboanţă-roabă
oloiu-ulei
uluierniţă-oloniţă(unde se face uleiul)
năcăfale-belele
mecet-moschee mică
mas-popas
mangosit-tont
fânar-felinar
george
9 Jun 11 at 17:19
Ştiai că eu am 7 ani ?
george
9 Jun 11 at 17:21
nu stiam. In ce regiune circula aceste cuvinte?
kirpi4
9 Jun 11 at 17:29
in bucovina
george
11 Jun 11 at 07:14
Ai colecţia Basmele Românilor?Acolo găseşti o grămadă de arhaisme şi regionalisme
george
11 Jun 11 at 07:36
la Stefan Voda tăbăc- bostan; bostan-harbuzarie; ghiorghivan- liliac(tufar);chinita-beci;tulpan-broboada; imbric-ibric;chilit-lacata;
sergiu
28 Aug 11 at 21:21
ce inseamna sahmarand,slic si suleiman?
Alexandra
22 Oct 11 at 13:44
știu că ”suleimenit” sau ”suleimănit” înseamnă prea aranjat, dichisit sau împopoțonat. de exemplu o femeie machiată exagerat
ocol – curte, ogradă
baraboi – cartofi
unele cuvinte nu îmi dau seama cum ar trebui să le scriu pt că evident le-am auzit doar pronunțate
ptiroște sau chiroște – sarmale în Maramureș
uătiș sau uăchiș – isteț, în zona Beclean, jud Bistrița, deși în alte părți, sub forma ”oacheș” înseamnă ”brunet”
”nu cred o iotă” intr-adevăr înseamnă ”nu cred nimic”, dar ”iotă” vine de la litera grecească ”iota”
Alin
4 Dec 11 at 20:36
eu multe dintre ele le folosesc acum.stau la oras ,deci nu le.am auzit la tara…si la noi se folosesc frecvent..asa ca..nu neaparat imi aduce aminte de mamaia.
misandra
16 Dec 11 at 11:41
Din zona r.Soroca hotar cu Transnistria:
Lioh – beci
Ravanica – codos (vezi explicatia in comentariile de mai sus 🙂
vadim
27 Mar 12 at 13:37
…………uuh am reusit datorita acestor cuvinte la bac
ioana maria stanila
11 Apr 12 at 08:50
la test daaa… (ma rogg)
ioana maria stanila
11 Apr 12 at 08:52
zona Tarnavei Mari
pita-paine
chicior-picior
ie-da
alghina-albina
reje-rege
mane-maine
tote-toate
septe-7
tri-3
naua-9
iulian
21 Jun 12 at 14:17
[…] P.S. Poveştirea nu este bazată pe fapte reale, sensul nu trebe căutat mult printre rânduri, posibil că el nici nu-i, maşina vremeni încă n-o fost inventată. Poveştirea de sus reprezintă o sinteză matematico-literară a datelor de intrare, prezentate într-o lucrare mai veche. […]
Poveştire nebazată pe fapte reale
9 Apr 13 at 17:44
Ițari-pantaloni
Palmac- stâlp
Tihoacâ- cap
Pârțoacâ- bâșinâ
Papornițâ- plasâ de rafie
Țoașcâ- plasâ
Budigâi- chiloți
Boambâ- bombâ
Bașcâ- beci
Catroci- pantofi
Șcrabi- papuci de curte
Ranițâ- rucsac
Javrâ- caine
Jigodie- om râu
Jivinâ- animal
Lighioi- animale de curte
Jecmânit- înșelat
Bulit- lovit
Chris
22 Nov 14 at 22:41
Am uitat sâ scriu:
Budigâi- chiloți
Înțolit- îmbrâcat bine
Pîcâlic- fraier
Șugubâț- glumeț
Chris
22 Nov 14 at 22:44
Frumos și foarte util. Nu vreau să fiu cârcotaș, doar că la mine în sat coștereața este pentru găini, pentru porci este cocina și nu ocolul, care de fapt este pentru vite sau oi!.
Cotae Ștefan
29 Mar 15 at 17:11
Stie cineva ce semnifica cuv. mâmbra ?
longlife
3 Jan 16 at 09:40
La mine în sat:
zoană-trotuar, pleavă, potecă
ostă-uşa sobei
îățâş-nod “greu” de ață sau sârmă
Sebastian
21 Jan 16 at 09:14
Cine știe alte cuvinte de afirmație în afara de “da” ?
Am auzit de “aha”.
Știe cineva alte cuvinte?
Octavian
21 Feb 19 at 10:32
Regionalisme din Vrancea:
– oleaca
– harbuz
– a păli
– acuma (desi nu cred ca se pune)
– bostan
– stuh
_
19 Feb 20 at 21:56
Buna ziua, va rog, imi puate spune cineva ce inseamna:”guritul pânzei”, contextul era ceva gen:” noduri de la guritul panzei”?!
Va multumesc,
Florina
Florina
6 Jan 23 at 23:18
Scuzati greseala de redactare pt “poate”!
Florina
6 Jan 23 at 23:20