blogu' lu' castraveţ

În 2004 eram angajat al doilea an la o companie X in Direcția Y. În 2004 mai simțeam încă sângele nestăvilit de student curgându-mi prin vine, deci studentul din mine greu se adapta cu realitatea crudă a vieții. Angajatul din mine a făcut numeroase eforturi până a se conforma cu orânduirea corporativă.
Iaca așa o perlă explicativă din 2004.

Eu am fost la tine de mai multe ori
Ț-am lăsat la poartă vreo opt buchete de flori.
Scuză-mă iubițălu,
Asta eu ț-am ușis cățălu.

Planking pe așel rosu, la nanu Vologhea în beci.

La o bere, după două beri, dupa somn, în vis uneori apar cuvinte şi expresii inexistente în dicţionare, dar care obţin o utilizare larga pentru mult timp înainte. Un fel de expresii ce parazitează vocabularul unora dar n-au nici un sens pentru alţii. Iakată-le-s:

dipijiosnic – (s.m.) om depravat, decăzut moral
alampargin – (exp.) hai la un pahar cu vin
pasajder – (s.m.) pasager al rutierei Băţi – Chişinău, după 2 sticle de bere.
frejdeder, holodincolo – (s.n.) accesoriu de bucătărie destinat păstrarii produselor alimentare la temperaturi reduse.
piu – (s.f.) bere, în limba portugheză.
frijideu – (s.n.) frigider în limba portugheză. Exemplu: Iau o piu du frijideu.
pazdravlidar (s.m.) – persoană omagiată care nu te cheama la ziua de naștere
snegopadocica – (s.f.) alba ca zăpada
dihoconoseţ – (s.m.) căcăcios
borâş – (s.n.) borş
stegară – (s.f.) ţigară
pista – (s.f.) pizza
dublovice – (s.n.) veceu, în limba ceha
decabrist – gospodar care muntuie jinul nou în decembrie (via Dunitru Alaiba)
iefting – procesul de cautare a produselor ieftine, a reducerilor (inventat de 2look, mai ales pentru pivă)
финская баня – sauna cu curve, pe care o prastavlește șinul nănașului, înainte de nuntă.

Sau de exemplu cum se numeau zeii diferitor popoare, via Pavel Bodeanu:
la chinezi: Gan Don, Kon Ciu Gă
la finlandezi: Huiputtala
la perşi: Lapulateamvăst
la indieni: Băgavaşînpula, Ganeştu
la turci: Câcatlacur

sau via kirpi4:
la africani: Shotafutztucapu
la egipteni: Nufutecapu, Danunah
la maia: Mâncaniaicâcatu

P.S. Colecția se completează în permanență.

Îi oara trii,
i-un trii, care niş un şinşi nu-l bate
îi oara trii,
îi trii – cu asta nică nu se poate faşe.

În această zi, păpuşo,
ţ-aduc un braţ de skini
albe sau roşî, deasupra
mai scumpi ca ieri, vreo-o trii.

Tat timpu fac anume-aşa
Cum am făcut şî de-anu nou,
De opt mart, de zîua ta:
Aduc ş-o stecla de buhlou.

Din nou eu ţîia ca s-ţarăt
C ni eşti dragă, ş-ţîn la tine
Ș-am sa te pup pe falca stângă
Șî tu-nnapoi pe mine.

Şi, poate, să-ţ spun eu ţîia
solemn, frumos, neapărat,
cuvinte noi pe care eu
încă, di tăt, nu le-am uitat.

Pe urmă stăm la masă
Bem jin, glumim frumos
Şi curu ca pe aşe
Îl fîţîi eu nervos.

Care nu cumva, păpuşo, tu
S-auz printre pocloane
Cum în buzunarul meu din urmă
Foşnesc nişte gandoane.

Limba noastră-i o icoană
O icoana din biserici
Limba noastră este focul
Focul veşnic cel din sfeşnici.

Aşa mi-am permis să-l completez pe Mateevici prin ’89 sau prin ’94, nu mai ţin minte. Asta-i cam tot ce puteam spune atunci despre limba noastră. Acum aş putea spune mai multe, da’ deocamdată nu cred ca are vreun rost.

Prin păienginişul virtual global circulă un curent care se numeşe planking. În română s-ar chema scânduring, leaţing, sau balking. Apăi au apărut şi pe la noi reprezentanţi ai controversatei culturi.