blogu' lu' castraveţ

– Ștefan, vin turcii.
– Cîți?
– Cîtă frunză, cîtă iarbă.
– Lasă frunza! Cîtă iarbă?
(©zzzop)

* * *

– Cum recunoști un vegan la o petrecere?
– Stai liniștit, vine el și-ți spune.
(©zzzop)

* * *

O trupă din Chișinău umbla prin sate cu piesa Othello. La primul spectacol, în primul sat, Othello [O] își sune celebra lui replică:
[O] – Nu ce să-ți fac eu ție, Desdemona? la care cineva [C], de undeva din spatele sălii, strigă:
[C] – Fu*e-o, uăi!
Se încep hohote, gălăgie în sală – un haos total, spectacolul eșuează.
Mergând în satul următor, directorul trupei merge direct la primar [P] îi spune istoria din satul precedent, după care îl roagă să vorbească preventiv cu consătenii, ca să nu mai aibă o surpriză similară și în acel sat. Primarul a făcut o adunare preventivă, le-a explicat situația la toți, după care a început spectacolul.
Și iarăși se ajunge la replica lui Othello:
[O] – Nu ce să-ți fac eu ție, Desdemona? la care cineva, de undeva din spatele sălii, strigă:
Undeva în sală, un cetățean bâlbâit, care a lipsit de la adunarea preventivă, undeva în spate începe:
[C] – Ffff…Ffff…Ffff…, la care primarul, din rândul întâi, se ridică, se întoarce spre spatele sălii amenințând cu pumnul:
[P] – Eu te-oi f*te, te-oi Fu*te eu amuș pe tine…

* * *

Niște turiști străini, ajung prin munții românești si undeva sus, întâlnesc niște ciobeni.
[T] – Buna ziua.
[C] – Buna ziua.
[T] – Spuneți vă rog, da cum putem să cumpărăm niște brânză de la voi?
[C] – www.branzadeoaie.ro

* * *

Vine țiganul acasă și-i spune țigancei:
[el] – Iau, fă, și ț-am adus.
[ea] – Da și-i asta bre?
[el] – Lingură, fă.
[ea] – Ia la dînsu, noi n-avem și mânca da el cumpără mobilă.
(©Opa Johan)

* * *

De când știu azbuca Morse nu pot dorni în ploaie: pastaianna ni se pare că șinivai mă cheamă la băut.
(©pogreb)

* * *

Un polițist oprește un șofer.
[P] – Domnule, actele la control.
[S] – Domnule, eu nu știu unde mă aflu.
[P] – Domnule, lasă gluma, actele la control.
[S] – Domnule, nu înțelegi, eu nu știu unde mă aflu.
[P] – Pi*da m*sii, tu știi cine sunt eu?
[S] – Bag p*la, ce lume: tu nu știi cine ești, eu nu știu unde sânt…
(©andrei botnaru)

* * *

Dimineața mă trezăsc, dau s-mă pohmelesc, și-ni dau sama ce eu eri n-am băut.
(©alaiba)

* * *

O babă se chișă în parcul central „Ștefan cel Mare” și un polițist de aprochie și zice:
[P] – Mătușică, și chiar aișea o fași treaba? Iau-te acolo îi scris „Veceu”, du-te acolo…
[P] – Ei lasă dragul mamei brașoavele estea. Și la noi pe un gard era scris „p*lă”, an sărit gardul și era sveclă.
(©Ed Adovard, on je Pintea)

* * *

Un ciuvac trăie peste nouă mări și nouă țări, noua dealuri și nouă văi. Se trezește el într-o dimineață după o beție, iese la balcon, deschide geamul, aprinde o țigară și zice:
– Ia ibu și di diparte eu trăiesc.
(©Doina R.)

* * *

– Wăi Ion, prinde toporul!
(pauză)
– L-ai prins?

* * *

Directoarea o găsit un pacavan la Vovocica în geantă, respectiv i-o zis să vină cu tat-so la școală
Tata: Și o mai făcut de data asta?
Învățătoarea: L-am întrebat și-i asta și el ni-o zis că-i iarbă. L-am întrebat de unde o luat și el o zis că de la șel mai bun prieten al lui.
Tata, vărsând o lacrimă: chiar așa o zîs?
(©cibo)

1. Poveştire
I.
Traia odată într-o floare un gândac. Era frumos ca o floare. Şi floricelei nu i-a plăcut şi l-a înghiţit pe gândac.
Şi povestea s-a terminat.
II.
Trăia odată într-o pădure un gândac. Era frumos ca o floare. Şi mergând el pe drum, s-a întâlnit cu un fluture şi s-a întrăgostit de dînsul. Fluturele tot s-a întrăgostit de gândac. Dar în pădure nu aveau voie să se întrăgostească gândacii de fluturi, fiindcă era nepoliticos faţă de pădure. Şi pădurea l-a trimis pe gândac în prima povestire şi floarea l-a înghiţit.
Şi povestea s-a terminat.
III.
Trăia odată o floare şi era urâtă ca un gândac. Dar floarea era îndrăgostită de gândac. Şi fluturele care avea o intuiţie bună, pe când era vierme a mâncat floarea şi când s-a transformat în fluture a cazut în a doua povestire.
Şi povestea s-a terminat.

2. Povestea degetului cel mare
Era odata o mare şi avea ea un deget. Şi a venit dumnezeu şi a despărţit marea de uscat. Şi degetul a rămas pe uscat. Şi marea de tristeţe s-a uscat. Şi dumnezeu a făcut animalele şi păsări. Şi animalele au mâncat păsările şi păsările au mâncat degetul. Dumnezeu s-a răzbunat pe deget fiindcă când era el mic, degetul a venit la dânsu-n somn şi i-a dat o sfârlă.

3. Povestea unui om flămând
Era odată un om care era flămând. Şi el vroia tare să mănânce. Şi atunci el a ânceput să se gândească. După asta omul a devenit mai deştept dar tot era flămând. Şi atunci el s-a gândit de ce el trebuie să se gândească. Şi omul din om flămând a devenit om gânditor.

4. Povestea unui om prost care a devenit flămând
A fost odată un om prost. Era atât de prost că a devenit flămând.

5. Povestea unui dumnezeu
Trăia odată un dumnezeu. Şi era singurul la dânsul. El era şi mama şi tata. Şi a hotărât să devină cosmonaut. Şi s-a dus la tata şi i-a spus:
– Tata, eu vreau să fiu cosmonaut.
– Pentru ce, l-a întrebat tata.
– Să pot să zbor.
Şi tata a creat o universitate pentru tinerii cosmonauţi.
După ce a terminat universitatea, tânărul dumnezeu a hotărât să devină biolog. Tata l-a întrebat pe dânsul:
– Pentru ce?
– Vreau să fac păsări şi animale.
Şi atunci tata a făcut universitate pentru tinerii bilogi.
După asta tânărul biolo a hotărât să defină tânăr geolog.
– Pentru ce? – a întrbat tata.
– Vreau să fac un pământ, să aunde să pun păsările şi animalele.
Atunci tata afăcut o universitate pentru tinerii geologi. După ce tânărul geolog a terminat universitatea, el a hotărât să devină anatom.
– Pentru ce? a întrebat tata.
– Vreau să fac un om.
După aceasta, după ce a terminat, l-a creat pe om. Şi a hotărât în curând să devină programist.
– Pentru ce?
– Vreau să întroduc în om: ură, dragoste, înfumurare, supărare, mândrie, linguşenia ş.a. şi apoi să vad dacă se va descurca.
După a hotărât să devină venerolog.
– Pentru ce?
– Vreau să fac nişte boli interesante să văd dacă singuri se vor vindeca.
După asta tânărul venerolog, programist, geolog, bilog şi cosmonaut a devenit bătrân şi a murit iar oamenii au ramas cu toate bolile şi introducerile lui să se descurce singuri.

6. Povestea răului care căuta să devină ceva
Era un rău pe lume şi făcea numai rău. Şi căuta să devină ceva, adică să facă ceva bun. Dar nu i se primea. Fiind-că nu înţelegea pentru ce. Şi a devenit şi mai rău. A devenit aşa de rău că nu mai putea să facă rău. Făcea numai bine şi de la asta se enerva şi se făcea şi mai rău. Şi toţi l-au numit „binele” dar în realitate…

Viaţa e ca roua –
doar ca roua.
Şi totuşi…

© Kobayashi Issa

Va trece timpul
şi o sa vedeţi:
timpul a trecut.

© Pavel Filip

***

cum spunea bunelu meu, “eu îs bunelu tău”.

– Cum se f*t doi arici?
– Foarte atent. Foarte atent.

***

Sta unu si plimba un curcarn de lesa in fata guvernului. Vine mentu:
[M] – Wei, i-an mars tu cu curcanu tau de aici, nu sperie lumea pe aici
[C] – Da di și, ian uite, lumea plimba caini pe lesa. Eu si, nu am voie?
[M] – Wei, cainele ii prietenul omuluii, tat rovna
[C] – Dap si curcanu e prietenul meu, eu tot is om, si ma zaibesti.
[M] – Dap curcanu tau ii pasare, wei trandashir, dar cainele ii caine, animal domestic
[C] – Dap si prin jur la govern tot pasari, hulubi se plimba, se caca siuchesc rasarita.
[M] – Dap hulubul ii pasarea Păcii!!!
[C] – Da sa shiu eu p*dar daca curcanu meu vre cuiva război!
(© Petru Pârnău)

***

– Wai, ma uit la tini sh ni-i pofta.
– Di shi tzii pofta?
– De coliva
(© Voba Parasiuc)

***

Николай неожиданно прснулся от утреннего минета.
Больше Николай не засыпал в метро с открытым ртом.

***

S-o însurat doi prieteni. Și se întâlnesc ei după un timp de la nuntă.
[G] – Și mai fași wai Ion, cum viața de om însurat, cum fumeia?
[I] – Da cum, ăi Grișa, tăt îî ghini, gospodină, gătește gustos, casa-i lună, gospodăria o ține, animalele le hranește singură. Tare ghini, numa că iaca în pat – ca o morozilcă. Nu vre nică nișodată. Da zi la tini cum?
[G] – Wăi, da la mini îi fix invers. În pat îi ca o leoaică, macar de 10 ori pe zi, eu deam nish nu pre dovdesc după dânsa. Da iaca în casa – doamne ferește. Bardac, blidele nispalate, casa nemăturată, când gătește, ș atunși o dată în paști, poț mânca dacă n-ai mâncat vreo trii zile.
[I] – Wai, dap eu am o propunere. Hai ș-om mânca la mini, da s ni f*tem la tini.
(© de la muzicanţi)

***
Vaniușa, nu te mai învârti împrejiuru mesei, c-am să-ț bat un chiron ș-în șeilaltă mână.
***
Vaniușa, nu te mai jiuca cu forfecuțele că fași numa dejețele pe jios.

***

– Găluștele-s bune, hai mănîncă!
– Te cred că-s bune, dar lumea în cinematograf, de obicei, își ie popcorn.

***

La voencomat, baieţii stau in rand la medic, toţi cu chiloţii daţi jos.
La unu [B] – pu*a e de culoare oranj. Doctorul [D] uită, mirat, înreabă:
[D] – eşti bolnav di seva?
[B] ei da, nuuu.. prosta imi plashi sa mananc chipsuri cand fac laba.
(© ciuba)

***

Un mazohist si un sadist:
[M]: fa-ni buba, fa-ni buba, hai hai fa sa ma doara..!!..
[S]: da chiar nu-ti mai fac nica, nica nu-ti fac.
(© tuluc)

***

Trei ciobeni pe-un vârf de deal. În jur tot alb, afară un viscol puternic. Ciobenii în cojoace groase. Doi din ei [C1] cu cuşma îndesată pe cap, se vede numai nasul. Al treilea [C3] cu capul gol, vânăt pe faţă.
[C1] – Wai, da tu di şi nu îmbraşi cuşma?
[C3] – Da nu… Nu de alta, da ni-o propus unu dăunăzi un stacan cu jin, şî n-am auzît.

***
Vine o femeie [F] la psihiatru [P].
[F] Doctore, barbatul [B] are o problem[, deam nu mai stiu ce sa-i fac. Sta toata ziua, umbla prin casa si pocneste din degete intr-una. Cand il intreb ce face, el zice ca alunga aligatori. Nu e grav, dar ma tem sa nu se agraveze mai tare.
[B] Sa vedem, veniti cu dansu la mine.
Vin ei a doua zi. Barbatul intra in cabinetul doctorului si imediat incepe a umbla de colo colo pocnind din degete.
[P] Spuneti va rog, da ce faceti acum?
[B] Alung aligatori.
[P] Da dumneavoastra vedeti ca nu-s aligatori aici.
[B] Dam sh normal. Eu shi, dijiaba ii alung?
(© ciuba)

***

La o casa de nebuni, fiind spitalul arhiplin, s-a luat decizia de a mai externa din pacienti care nu prezinta diagnoze grave. pentru asta, toti pacientii erau supusi unui test simplu de logica. Medicul [M] testeaza un bolnav [B].
[M] – Daca daca am sa-ti tai o ureche, ai sa auzi.
[B] – Da, am sa aud.
[M] – Da ai sa vezi.
[B] – Da, am sa vad.
[M] – Da daca am sa-ti tai a doua ureche, ai sa auzi, ai sa vezi?
[B] – De auzit nustiu, da de vazut precis n-am sa vad.
[M] – Opa. Da di shi?
[B] – Ar sa-ni chishi shleapca pe ochi.

***

Un ciuvac bat, o iesit dintr-un bar, si i s-o facut a chisha. Sta el razamat de un perete si incearca s-o scoata. Da in loc sa baje mana in prohab o baga in buzunar. Sh-o scoate de acolo cu o taranca. Sta el, tupeste, se uita la taranca sheia:
– Noi vsiotachi a s nichisham, sau ashe sh-a s ni uitam unu la altu.
(© tuluc)

***

[P] Vovocica, di si ai lipsit eri di la scoala.
[V] O trebuit sa duc vaca la buhai.
[P] Dap shi, tat-to n-o putut.
[V] Ei n-o putut, poate sh tat-ni-o, da lumea zice ca-i mai ghini de dus la buhai.
(© tuluc)

***

La vogzalu de la piata centrala, in veceul public stau doi cu zapor, fiecare in cabina lu si se screm de vreo zece minute. La un moment dat intr-o cabina se aude “bulic!”, la care vecinu zice:
– O camarade, felicitari!
– Ei blea, ni-o chicat ochelarii.
(© tuluc)

Осень наступила,
падают листы.
Мне никто не нужен,
кроме ты!

(de prin interneturi adunate)

Чем меньше у человека зубов, тем лучше он фильтрует базар.
***
Cum spunea un mare revoluţionar francez:
Chardone, Caberne, Aligote!
***
Самурай без меча подобен самураю с мечом, но только без меча. (японская мудрость)
***
Bărbatul la casă trebuie ţinut ca un câine: trebuie hrănit de 3 ori pe zi iar seara de-i dat drumul.
***
Без бумажки ты какашка, а с какашкой – человек.
***
Non vuluae non ruber exercitus – Ни в пизду, ни в красную армию.
***
Lingva Latina – no penis canina – Латинский язык – не член собачий.
***
Знание – сила. Незнание – рабочия сила.
***
Și dacă ramuri bat în geam,
De ce nu tai copacul?
***
Bold. Arial Bold.
***
Человек человеку волк, а зомби зомби зомби.
***
Матрешку в матрешку закладывает человек, а кенгуру в кенгуру кенгуру.
***
Торговый центр “Закрыто”. Мы уже открылись!!! “Закрыто” открыто круглосуточно. Когда у других закрыто, “Закрыто” открыто!

– Mamica, da şi-i asta „miniet”?
– Ei, Vasîlică,cum să-ţ spun… asta-i când ei la cioc.
Tata aude şi–i f***e una mă-si-i.
– Vasîlică, n-o asculta pe mă-ta. “Minet” asta-i nu când ei, da când dai la cioc.

***

Dialog între doi:
[1] – Și, am înțeles că te-ai băgat dăunăzi într-o p***deală jostcaia?
[2] – Nu, da. Eu je am îmblat jiumate de an la carată…
[1] – Și cum s-o terminat p***deala?
[2] – Ap după așeia jiumate de an n-am îmblat la carată.

***

Ciobanul numără oile:
– Unu, doi, trei, patru, Mioaaara (inlove), cinci. şase…

***

– Ion, unde-i câinele?
– L-am împușcat.
– De ce?
– Păi se apucase de politică.
– Cum așa?
– L-am prins în spatele casei mâncând căcat!

***

Războiul doi mondial. Evreul se tot dorea înrolat în armată. Rușii nu prea vroiau să-l ia:
– Băi, aista ne vinde la primul colț, primului neamț. Da treигшу să găsim un motiv să-l refuzăm.
Până la urmă, ai decis să-l trimită în America după cablu și i-au dat 3 copeici:
– Sau se prăpădește, sau, până se întoarce, se termină războiul, au gândit comandanții.
– Băi Izea, du-te în America și cumpără cablu pentru comunicație.
Nu-i Izea o luna, doua, trei, a patra luna apare cu o corabie plină vârf cu cablaj.
– Izea, cum ai reușit?
– Păi le-am cerut cablu de 3 copeici și ăia mi-au zis că de 3 copeici îmi dau cablu de aici până la vârful p*lii. Da varful p*lii mele e la Ierusalim.

***

În avion.
Stuardesa explică regulile de comportament în timpul zborului, foarte repede și nedeslușit. Un pasager:
– Excuse me, I don’t understand.
Stuardesa repetă în aceeași manieră.
Schimbul de aceleași replici are loc de câteva ori.
Pasagerul, într-un final, întreabă:
– What is your name?
– Connie.
– Чуть помедленнее, Кони!

***

In maternitate, medicul aduce mamei copilul. Îl pune pe cântar:
– Trei două sute. Lăsăm așa?

***

Bulă vine acasă de la matineu, boronit pe față. Mamă-sa îl întreabă:
– Și-i cu fața ta?
– Am dansat în jiurul bradului.
– Dap ce s-ontâmplat?
– Eram puțini.

***

Un om stă pe patul de moarte, aghe răsuflă.
– Mamă, ești aiși?
– Da, Vaniușa, s-aiși, ofofof…
– Fumeie, ești aiși?
– Da, omu neu, s-aiși.
– Copchii îs tăț aiși?
– Da, tăț.
– Ap și în k…zda măsii arde lunina la cuhne?

***

– Tata, tata, acolo unde merg copkii dimineatza se numeste scoala?
– Tashi, si toarna!

***

– Noroc, shi fashi?
– Shăd întins.
– Da shi vdrug?
– Am mancat.
– Da și-ai mâncat?
– Pizdeală.

***

10 вечера:
– Ой, да не буду я в ваш караоке петь!
2 часа ночи:
– Кони в яблокааааах, кооони серыееееее!
5 утра:
– Кто, бл@ть, спрятал микрофон???!!!

***

Un flăcau petrece fata acasă și se întâmplă că este invitat sus.
[B] – Eh, n-ar strica de mâncat ceva.
[F] – Am niște găluște, vrei?
[B] – Da, adă!
Începe el a înfuleca.
[B] – Da iaca dacă-i avea un stacn de jin…
[F] – Am, ni-o adus tata de la țară. Na-ț, ia și-ți toarnă (îi pune borcanul pe masă)
Mai pe scur, s-o îmbătat flăcăul, o adormit buștean la fată. Fata l-o mutat cu greu în pat iar dimineața găsește albiturile pișate.
La despărțire, flăcăul întreabă:
[B] – E ghini la tini. Când să mai vin?
[F] – Deam când ț-a și a câca.

[M] – Tati, da de ce in Moldova este asa unu nene, pe care-l cheama ca pe o leguma?
[T] – ?
[M] – Castraveţ.
[T] – Aa, asta-i Dinu Castraveţ. Castraveţ – ii asa numele lui de familie.
[M] – Da se poate pe dansu de numit pur si simplu Castraveţ?
[T] – S’poate.

Un coleg de serviciu din Odessa povestește:

“În ultimul timp și-au oprit (redus) activitatea multe întreprinderi industriale ce activau pe în proximitatea litoralului Mării Negre (litoralul ucrainean, evident). În legătură cu aceasta, în luna august a sporit geometric populația de moluște. Acum, midiile se vând cu căldările la preț mizerabil”

Iată așa o situație…