blogu' lu' castraveţ

Costopulidis Reloaded sau Reset sau un Set de cani de 10 bacshi

without comments

(Aventurile Lui Costopulidis şi Nimic pe dealul Nr. 9)

Autori:
Kaban (steelpig2002@yahoo.com) şi PINTYOSU (pintyosu@myway.com)

Capitolul I. Moartea lui Sulan.

– Şi vrei băi? Dă-ni paşi- spuse Costopulidis şi se gândi că mai bine era nu aşa
– Da tu nu ştii unde se află Vaza care-i mare? Întrebă nimic
– Eu nu înţeleg di şi tu vrei ca noi să avem aişi mai multe? Întrebă Costopulidis
– La noapte când păsările nu pot apu noi a să facem măligă şi o să ne sărim peste poduri de clorură de natriu, care nu ştie clape de nuntă– spuse mândru Nimic
– Şi vrei băi? Dă-ni paşi- spuse iarâ Costopulidis.
Şi iaca câ la maiză noapte se întâmplau toate aceste evenimete ciudate care aveau la bază nimic altceva decât tot pe el, că ce nu s-ar spune tot ele aveau să aibă impact asupra celorlalte tuturor şi chiar dacă nu, apoi tot da.
Era cred seara da poate amurgise doar când Kostopulidis pe care de multe îl mânca in regiunea dintre picioare in aşa numita zona shokoladnii glaz
Nimic zise:
– Şi asta-i treaba shedem aishi citim da prin lume nu îmblam sa promovăm idealul nimicinităţii existenţialiste racordate divergentelor polisemantice, zise el să purcedem prin tara .
– Da zise Nimic.
– Ce da?
– Nimic.
– aaaa. Da tu?
– eu nu?
– da tu? nimic.
– ce nimic?
– nu.
– Aaaa
– Da de ce tu spui patru de a da nu şasă?
– No bien acum tu .mă crezi de fraier?
– Calm down enjoy your stay
– Opa way da de când tu grăieşti pi anglizashte ?
– Am si eu nişte atuuri de care ştie numai marele El cu marea Alta
– Aaaa aveai in vedere pe chiar marele El/
– Da
– Aga
– Da tu?
– Eu da
– Aici te-am prins! am ghicit cine eşti si unde te duci si daca să baţi ţi se deschide si când ceri ti se dă
– Esti cu o misiune pe pământ
– Da, crasnâi crest.
Nimic rosi se inverzi si se brumari.
– Te rog să ma scuzi dar in misiunea mea nu am parte de duşmani sau prietini doar izbânda contează pentru prosperare si perpetuare in spaţiu si timp fareva aneva vateva
– Aaaa nu o piva de pe tine si praehali
– Ai observat nimic ca in acesta parte noi vorbim ciudat ne comportam ciudat si DA
– Da stiu ca pe noi ne aşteaptă o prikliucenie in inima oamenilor plugului si in timp când noi meditam in tăcere secole si minute am fost programaţi la nivel de cod adn –arn dubluspiralat si aminoacidik cicloid prin mitoza meioza si balaboza sa nu ne diferenţiem cu nimic..
– Da ?
– Nică ?
– de unde ştii cum mă cheamă mama la borş ?
– nu ştiu si familia mi-ai aflat-o.
– way dutenpulă fără spaţiu, dă să termin fraza ca nuni lucrează spellingu
– Şi zishem eu ?
– Despre fuluxul ideativ am spus
– Nu?
– Fă la pulă mu
– Iaka am uitat si am vrut sa spun
– Tu di shi chiar atât de urât vorbeşti cu mine?
– Eu mă gândesc că noi trebuie să găsim ceea ce nu putem
– Da şi nu putem noi?
– Nimic
– Şi ti lauzi
– Dă-şi laţul cu gradul pe sport cu gheaţă şi unde îi căciulă să nu fie abrevieri de imagini
– PDF?
– Da
– Da BMP
– NU
– Da BMW
– DA
– Da SNG
– Tu eşti pidar Comunist
– Da tu
– EU tot, da nu ca tine
– Hai să mergem în alte ţări
– Hai, da di şi
– Nu ştiu, acolo cred că o să fie mai interesant
Şi ei s-au pornit în alte ţări. Mergând pe drum ei au întâlnit pe un om
– Ia-uite un om – spuse Costopulidis
– Foarte bine, mă bucur, – spuse Nimic
– Hai să-l întrebăm
– Băi, omul unde aişi îs alte ţări
– Ele nu-s aişi, ele-s acolo
– Nu te vâibi pentru că n-ai valoare
– Scuzaţi vă rog dar cum vă cheamă
– Pe cine?
– Pe voi
– Pe care din noi
– Pe amândoi
– Pe amândoi pe noi nu ne cheamă, pe fiecare ne cheamă
– Şi cum vă chemă
– Pe cine?
– Pe voi
– Pe care din noi
– Iaca pe tine
– Pe care mine
– Iaca tu care parcă eşti Nică
– Eu îs Nimic, spuse cu demnitate nimic
– Da eu îs Costopulidis
– Da tu cine eşti
– Bunăziua! Mă numesc Sulan
– Apu şi vrei amu de la noi
– Astăzi e ziua mea de naştere şi nimeni nu ţine minte
– Eu ţin minte – spuse Nimic
– Ţii minte? – întrebă mirat Sulan, atunci spune cînd e?
– Azi- zise sigur pe el Nimic
– Mă bucur că macar cineva ţine minte – spuse vesel Sulan
– Hai pune, de ziua ta, boule şi nu te târşâ
– Acuş mă duc să cumpăr ceva de la Non stop
– Ce-i asta non-stop ,întrebă Costopulidis când Sulan plecă
– Asta când aerodinamicile ies din locator şi formează hidrostaţii
– Şi acolo este ceva
– este ceva, dar nu puţin, pentru că mult tot acolo nu-i şi este oleacă.
Peste o oră veni Sulan cu două covrice de mâşcă, unul era roşu, iar altul nu era roşu
– Şi ca şi , da covricele îs bune – spuse Nimic
– Eu ştiu să aleg – spuse mândru Sulan, amuş o să vie sora mea şi noi în patru o să sărbătorim ziua mea de naştere
– Da cine e sora-ta
– O femeie foarte bună, o cheamă Ion şi este sora mea
– Dar ce o să mâncăm , bem, bem, mâncăm, bem?
– Eu am cu mine o sticlă de plastic în care se poate de luat apă din iaz, iar mâncare nu ne trebuie că suntem bărbaţi şi putem să bem fără zacuscă
Deodată Costopulidis spuse
– Băi Nimic îl ţii minte pe Eufrosinie, că bun om mai era
– Undeva adânc în memoria mea acest personaj a lăsat un impact deosebit deoarece sentimentele mele pentru el erau nesigure în acel moment, acum însă când soarele a căzut în eclipsă totală eu pot realiza faptul că nimic din ceea ce s-a întâmplat nu poate avea un rezultat adecvat circumstanţelor date.
Deodată Sulan muri
– A murit, spuse Nimic
– De ce oare?
– A fost o fire slabă, nu poate face faţă primejdiei. Pe front cu aşa oameni e bine
Peste o oră veni o fată frumoasă
– Bunăziua
– Bunăziua
– Bunăziua
– Bunăziua
– Eu îs Ion, sora lui Sulan
– Ce facem? Spuse încet Costopulidis, cum să-i spunem de Sulan mai delicat
– Acuş eu îi spun, -zise Nimic —-Ascultă Ion, Cum să-ţi spun mai delicat? Caroce Sulan o murit ca o jită împuţită şi nici n-o pus de ziua lui, animala
– Da eu îs ţelcâ – spuse Ion
– Şi eu tot spuse Costopulidis
– Tu nu mai eşti ţelcâ, spuse Nimic şi râse hain, tu dormi strâns noaptea
– Hai să sărbătorim ziua lui Sulan spuse Ion şi când colo de pe copac căzu un bărbat foarte interesant,
– Ia uite ce bărbat interesant, spuse Costopulidis
– Salut prieteni, spuse acela, eu sunt şpion, vrei să fumezi
– Eu fumez rar, spuse Nimic
– Iar eu fumez zip, spuse Ion
– Iar eu am un unchi care lucrează la bibliotecă şi nu-i plac vişinele
– Atunci propun să ne sculăm cu toţii în picioare spuse şpionul şi să ne gândim la problemele pe care le au traficanţii de droguri în momentul când trec vama.
Ei s-au gândit mult şi au ajuns la concluzia că aceştia nu au probleme, pentru că ascund drogurile în genţi şi ele nu se văd.
– Cum te cheamă domnule şpion,spuse cu interes Ion
– Mă chemă Û, şi vreau să vă spun că în momentul dat ne află m pe Dealul Nr 9.

Capitolul II. Esenţa dealului Nr 9

Dealul Nr 9 a fost construit în secolul al VIIIIIIIIII- lea înainte de Christos cu scopul de a aplana conflictele interrurale între clanul de ciobeni „Falkenbach” şi clanul de lemnari „Aeternus”. Odată cu apariţia noilor forţe de producţia şi a tehnicii de calcul Dealul Nr 9 a devenit bază de experimente pentru producerea caietelor de 2 copeici, în liniuţă, cu copertă galbenă. Eşecul acestui plan grandios s-a datorat unor atacuri integalactice care au distrus 2 frunze, trei crengi şi 5 amebe. În momentul dat dealul Nr9 era zonă interzisă pentru trecători.
– Û spuse: voi nu aveţi dreptul să vă aflaţi aici
– Tu nu ai dreptul să te vâibeşti – spuse Nimic. Eu nu primesc de la tine ordine,
– Tata meu are ordinul lenin. Spuse Ion
– Da tata mau face ordine prin odaie
– Eu vă voi aresta, spuse şpionul
Şi aşa au ajuns prietenii noştri într-o situaţie fără ieşire. Trebuia cumva de-l muiet pe şpion. Ion spuse
– Û, hai să ne tragem acolo în tufarul albastru
– NU
– HAI, măi
– NU
– Hai macar, să ne jucăm de-a Lâjnâi Sport asha zisa pasarica in cuib sau mai bine zis Suny-Viny eventual ceva miscari de dute-vino cashicum
– Hai, spuse vesel Û, dar cu condiţia că ei tot se joacă
– Hai
– Hai
– Hai
– Hai
– Hai, hou ar iu tudăi
– Im fine thank you,
– Good bye,
– Good bye
– Iaca şi am scăpat de idiotul ista, spuse Costopulidis
– Da, a plecat şi nu a trebuit să mergem la închisoare, dar să ştii că e primejdios să stăm aici. Trebuie de ieşit de pe dealul Nr 9
Dealul nr 9 avea forme radioactive de Wolfram care aveau proprietatea de a provoca plăgi interne cu hemoragii ale organelor cardiovasculare şi puteau fi tratate numai cu ajutorul analgeticelor cumpărate de la farmacie sau de la altă farmacie, oricare ar fi ea.
– Avem nevoie de analgetice – spuse Nimic
– Şi de analceltice – spuse Ion
– Dar eu nu ştiu ce să spun – zise Costopulidis care nu avea capacităţi intelectuale de nivelul celor doi
Peste o oră pe aici trecu o mâţă foarte mare şi spuse:
– Je suis un chat tres belle
A urmat o tăcere mare apoi se auzi.
– Du-te de aici mâţă proastă, – spuse răspicat Costopulidis, şi izbucni în plâns
Nimic se gândi mult la valoarea personajului „mâţa” în capitolul dat şi trase următoarele concluzii
1. Datoria externă de stat, inclusiv datoriile la energie / circa 103.7% – 65%
2. Servirea datoriei externe de stat / venitul la bugetul de stat 9.1% – 5%
3. Servirea datoriei publice / Cheltuieli totale (bugetul de stat) 38.1% 5-7%
Mai apoi el spuse:
– Spune te rog mâţă, unde este ieşirea de pe dealul Nr 9
– Mergeţi după mine spuse mâţa
Ei au mers după ea dar ieşirea de pe dealul Nr 9 nu o găsise. Mâţa nu este câine şi nu poate să găsească ieşirea. Mâţa că fuge de acasă se întoarce peste 3 săptămâni, dar nu poate găsi ieşirea de dealul Nr9 pentru că nu a fugit de acasă, că dealul nr9 nu are nimic cu casa în care eventual ar putea trăi mâţa şi de aceea sub nici o formă mâţa nu le putea ajuta. Dar atunci de ce a spus mâţa să meargă după ea? Pentru că Mâţa este animal domestic şi îi place să se scarpine, iar când se scarpină i se face ruşine. Ruşine nu poate să-ţi fie decât faţă de cutare şi cutare personaj, aşa că mâţa i-a luat pe cei trei că să-i poate să-i fie ruşine când se va scărpina de purici.
La miază noapte cei trei oameni s-au culcat. În acelaşi timp începu un atac biochimic asupra bazelor de creştere a bostanilor. Milioane de copii au rămas fără produse alimentare şi a fost nevoie de intervenţii armate pentru a-i linişti pe copii bolnavi. Ei stăteau acum cuminţi şi nu cereau de mâncare. Costopulidis scria poezii pentru Ion, iar nimic le traduce, le tipărea, le scotea la printer, apoi le scana, le recunoştea şi le punea pe dischetă, iar Costopulidis îi dăruia dischetele lui Ion, care de fapt prefera RW-uri, pentru că sunt mai mari şi mai rotunde.
– Îţi mulţumesc Costopulidis, spuse Ion, m-ai frapat cu poeziile tale despre tine, dar să ştii că eu nu mă las aşa de uşor. Mai ai nevoie de trei lucruri dacă vrei să mă tragi.
– Care? Întrebă Cstopulidis
– O roată de Gazic, un dinamic de 30 de vaţi şi o gantele de 20 kg pe care eu, adicî Ion o s-o pot ridica cu greu.
– Şi unde vrei eu să le găsesc?
– Caută, pentru că dragostea învinge totul
– Da de la mine şi vrei –spuse mirat Costopulidis.
– Vreau un holocaust
De odată Nimic îşi aminti o poezie
„of, of, of, of am date un mare holocaust
Batalionul era mort”., Iar Costopulidis a început să se gândească unde să găsească cele trei lucruri. La ora 6 dimineaţa veni mâţa şi spuse:
– Acolo este un trup, a cui din voi este?
– A lu Sulan, fratele lui Ion, da ce te interesează pe tine?
– Nimic, aşa întreb şi eu, şi n-am voie, blea? –spuse mâţa şi o privi pe Ion cu mirare, tu eşti femeie aşai? – întrebă mâţa
– Nu eu îs cal – spuse cu răutate Ion
– Mă uit eu că sameni cu o iapă – replică Mâţa
Costopulidis aici se înervă şi strigă
– Nu îţi dau voie să o insulţi pe podruga mea, suco?
Mâţa atunci a scos un arbalet şi strigat
– Afară!
– Noi suntem afară – spuse Nimic
– Afară de pe dealul Nr 9
– Noi nu ştim cum să ieşim
– Iaca pe acolo – arătă mâţa, să nu vă văd boilor
Peste o oră ei ieşise de pe dealul Nr 9, numai că Ion nu era cu ei, ea rămăsese în plen.

Capitolul III. Noi orientări în combaterea corupţiei din aparatul administrativ

Costopulidis plângea după Ion. Nu ştia ce să facă. Nimic îl liniştea spunând că o să mobilizeze trupele şi o să atace dealul Nr 9
– Mai întâi de toate trebuie să-l găsim pe şpion şi să aflăm , ce e cu mâţa asta ră şi unde e Ion
Deodată Nimic îşi aminti că are notebook şi că poate s-o găsească pe Ion prin Search. El a pornit notebookul şi a dat search, adică a dat search pe notebook, utilizând notebookul pentru a face search. Pe notebook a apărut inscripţia „There are no results to display”
– Şi-i acolo, întrebă Costopulidis
– Pe Ion nu am găsit-o, dar am găsit ceva foarte interesant
– Ce?
– Acolo scrie „Search is complete. There are no results to display”
– Ia v shoke, dapu asta ştii tu şi însamnă, băi
– Ştiu, spuse cu lacrimi în ochi Nimic
– Şi eu ştiu, da tu de unde ştii?
– Da tu de unde ştii?
– Eu ştiu, da tu?
– Eu nu ştiu precis da presupun, că-i tot aceeaşi şi presupui şi tu că ştii.
– Eu vreau banane cu ceai
– Eu vreau şuruburi cu cai
– Eu vreau salată de vint
– Eu vreau s- te fut şi să cânt
– Bravoooooooooooooo!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! – se auzi de odată un glas.
– Costopulidis, spuse Nimic, tu observi că în cartea noastră când vine cineva tot timpul vine „de odată”
– Observ, asta înseamnă că personajul dat ne surprinde
– Măi, cine eşti mă,
– Numele meu este Veselul J
– Da de ce J
– Pentru că provine de la Joc de calculator în reţea.
– Şi cu ce noutăţi ai venit? Întrebă Nimic
– Cu noutăţi bune şi noutăţi proaste. Spuse Veselul J, care s-o spun mai întâi.
– Spune pe cea proastă.
– Ieri la ora 17 ora Beijingului, a avut loc un accident rutier pe ruta dintre satele chineze, Suy si Matsouka, au fost semnalate victime în rândul cetăţenilor civili.
Costopuluidis izbucni în plâns, iar Nimic a întrebat:
– dar cea bună care-i?
– Cea bună e că victimele nu sunt în stare gravă şi medicii îi vor salva.
Costopulidis se linişti şi spuse:
– Noi o căutăm pe Ion, tu nu ştii unde este Ion
– Nu ştiu dar vă pot spune că omul în viaţa lui are capacitatea de a mânca 50 de tone de proteine. Eu pot să vă spun ca pe dealu Nr 9 totul este pierdut şi dacă Ion a voastră e acolo aveţi puţine şanse pentru a o găsi
– Şanse minime, întrebă Nimic
– Nu, Şanse maxime, dar puţine. Unica cu ce pot eu să vă ajut e să vă dau un sfat.
– Hai spune
– Să nu aveţi încredere niciodată în cuvintele lui Û
De odată veni Û şi spuse
– Eu am un măr şi el nu-i otrăvitor, este bun şi gustos şi copt şi verde, dacă vreţi mâncaţi-l
– NUUUUUUUUU – strigă Costopuliudis, eu nu am încredere în cuvintele tale, eu am primit un sfat bun.
– Du-te la dracu, spuse Nimic Dur
– Mulţumesc,spuse Veselul J şi luă mărul.
Peste o oră el se otrăvi şi intră în epilepsie, iar Û supse:
– Voi, văd că sunteţi băieţi buni şi eu o să vă spun cum se poate de găsit pe Ion
– Cum ?
– Trebuie de distrus Mâţa
– Cum?
– Trebuie de făcut 3 cataclisme, 4 potopuri, 9 cutremure, 6 taifunuri, 18 ţunami şi 5 armagedoane.
– Odată să scuip, spuse Nimic, dar care vor fi consecinţele?
– Consecinţele vor fi grave o să murim şi noi şi Ion şi eu şi voi, şi toţi ceilalţi, da zato o să distrugem mâţa.
– Eu cred că merită să încercăm, răspunse Costopulidis, pe mine mâţa m-o înervat concretno.
– Dar eu cred că Nu trebuie, spuse Nimic, putem să stricăm ceva şi mai apoi trebuie să plătim pentru proprietate avariată.
Ei au început să se gândească în timp ce Veselul J îşi reveni şi începu să roadă ciotul de măr din nou, de dat asta întrând în convulsie. Costopulidis tipărea la notebook litera a mare şi a mică v , iar Nimic scria felicitări în Republica Congo, unde trăia fratele său Rien. Alt personaj fara nume si multi alti cititoti si-au facut zavarca de tasta space si coctail de litera u.
Dar,va-tzi inshelat cand atzi crezut ca astai tot,urmeaza sensul primordial dotn ekivok al acestei opere.
Nimic zise:
-Way myway.com,tifu,mai Kostik sau Pulik iaka noua nii zaebisi la tatzi si zaibisea pahent pisea kogda pisea zaibisea,da care ar fi rezumatul?
-Eu zic asha,Da-o-n kizda masii pe Mitza,si eventual ne bagam pula

Voce dupa cadru:Gata,Vsio

Aplauze



Written by castraveţ

January 22nd, 2009 at 10:53 am

Posted in Tunate şi adunate

Tagged with

Leave a Reply