Despre taximetrişti
Un cetăţean, într-o iarnă, pe la vreo 1 noaptea, urcă într-un taxi şi se aşează pe bancheta din spate. Îi spuse taximetristului destinaţia, şi incepu să privească prin geam, după care masina porni încet prin oraşul aproape pustiu. Afară ningea cu fulgi mari, se auzea doar muzica linistita din boxe, si scârţâitul moale al cauciucului pe zăpadă. După un timp, ameţit de linistea de afară şi peisajul alb pestriţat cu fulgi, cetăţeanul nostru realizează că aproape a ajuns la destinaşie. Se aplecă peste scaun şi lovi uşor umarul taximetristului:
– Opreşte, te rog, la scara doi.
Taximetristul suci brusc volanul apăsă pedala până în podea şi cu toata viteza intră intr-un stâlp.
Capota distrusă, ambii în şoc. După câteva minute, ambii îşi revin, şi pasagerul nostru întreabă:
– Baaai, debilule! Vrei sa ne omori? Shi te-o apucat?
La care taxistul raspunde:
– Bah! Scuză-mă! Pur şi simplu eu az prima zi m-am suit pe taxi. Până az eu am lucrat 10 ani pe catafalc.
