blogu' lu' castraveţ

Jocuri pe băncile şcolii

with 7 comments

Să revenim la jocurile pe care le jucam în frageda tinereţe. Am vorbit despre ele într-un post similar. Am omis atunci o categorie reprezentatitvă pentru anii de şcoală: jocurile de masă jucate la ore. De obicei pentru ele era nevoie de un adversar, un pix şi o foaie.

În cartoafe
cartoafe_resizeO foaie de hârtie se împarte în patru carouri egale. În partea de sus, la dreapta şi la stânga se scriu în coloniţă numerele de la 1 la 10. La o mişcare, primul jucător scrie în partea de jos a foii un număr astfel ca să nu vadă adversarul. Al doilea jucător trebuie să ghicească ce număr a fost scris. Dacă nu ghiceşte, primul mai face o mişcare. Dacă ghiceşte în coloniţa sa de numere se scrie numărul ghicit. Când se chicesc 3 numere identice, acestea se înconjoară cu pixul şi se consideră că al doilea a făcut o cartoafă. Al doilea jucător ia pixul şi începe la rândul său să scrie numere pentru ca primul să le ghicească. Învinge jucătorul care a “cules” toate cartoafele.

Bătălii navale
MarscoiBoi_resizeÎi spuneam noi Morscoi boi. Fiecare adversar desena pe o foaie în pătrăţele două carouri de dimensiunea 10×10. Pătrăţelele se marcau cu pe orizontală cu litere, pe verticală cu cifre. Pe un carou se amplasa (desena) flota proprie iar pe celălalt carou (reprezenta flota adversarului) se se marcau bombele aruncate asupra adversarului (pentru a nu arunca două bombe în acelaşi loc). Flota era constituită dintr-o corabie de dimensiunea 5 (pătrăţele), două corăbii de dimensiunea 4, 3 de dimensiunea 3, 4 de dimensiunea 2, şi 5 corăbii de dimensiunea 1. Adversarii aruncă bombe pe rând. Dacă se nimereşte într-o porţiune de corabie, căpitanul (cel ce este supus bombardamentului) striga “Rănit!”. Dacă nimerea alături striga “în mare!”. În momentul când erau nimerite toate pătrățelele corăbiei striga “mort!” sau “ucis!”. Învinge acela care ucide primul toate corăbiile adversarului.

În Punctişoare
puncte_resize Terenul jocului reprezintă o coală de hârtie în pătrăţele. Fiecare adversar are pixul său. Pixurile au culori diferite. Adversarii pun pe rând punctişoare într-un colţ de pătrăţel. Scopul fiecăruia dintre adversari este de a înconjura unul sau mai multe puncte ale adversarului cu punctele proprii. UN punct se consideră înconjurat dacă toate colţirile din imediata proximitate sunt punctate. Jocul se consideră terminat atunci când expiră timpul stabilit din start sau când terenul de joc e completat cu puncte. Câştigă acel care a înconjurat mai multe puncte ale adversarului. Dacă se presupune un joc mai scurt , se foloseşte o jumătate de foaie, o pătrime sau se crează limita de joc cu pixul.

Rally
Rally_resizePe o foaie în pătrăţele se desenează cu pixul traseul jocului. Se marchează linia de start şi linia de finiş. Pot participa doi sau mai mulţi adversari, primcipalul fiecare să aibă o culoare a pixului diferită. Scopul jocului este de a ajunge primul la finiş. Participanţii fac pe rînd câte o mişcare. La o mişcare se trasează o linie. La fiecare mişcare vectorul vitezei pe orizontală (lăţimea liniiei pe orizontală) poate fi mărit sau micşorat cu un pătrăţel. La fel poate fi mărit sau micşorat cu un pătrăţel vectorul vitezei pe verticală. La fiecare mişcare viteza trebuie modificată astfel ca bolidul (ultimul punct al liniei) să nu nimerească în pereţii laterali ai traseului. În caz că bolidul totuşi se ciocneşte de un perete lateral, viteza devine zero şi jucătorul va omite o mişcare.

Pe geamurile şcolii sau pe pragul de la club, mai jucam în capişi sau în nacleişi.
Nacleişi le spuneam surprizelor din guma de mestecat. Surprizele reprezentau nişte fotografii cu maşini sau motociclete pe care se indica viteza maximă şi volumul motorului. În general era vorba despre gumele Turbo. În joc participau toţi care aveau nacleişi: se puneau toate nacleişile una peste alta cu faţa în jos şi cel care avea viteza cea mai mare a maşinii reprezentate pe surpriză, începea jocul. Pălea o dată cu palma peste teancul de nacleişi. Surprizele care se întorceau cu faţa în sus şi le lua lui. Apoi le lovea pe rând pe cele rămase cu faţa în jos. Dacă nu reuşea să întoarcă una ceda dreptul la lovitură jucătorului următor. La sfârşitul jocului puteai vedea următorul tablou: vre-o 10 şcolari de clasele primare ajunşi acasă cu palmele fărmate jumătate dintre ei fiind bociţi din cauza că au rămas fără nacleişi.

Când am trecut de clasa a patra, jucam în capişi. Fiecare jucător dădea câte o copeică în grămadă. Cineva lua grămada şi o arunca jos. Pajurile şi le lua lui, iar capurile le lovea pe rând cu o monedă a sa. Dacă reuşea să le întoarcă – şi le lua lui. În caz contrar ceda lovitura altcuiva. Era o afacere bunicică pentru a face ceva bani de buzunar. Culmea era că fiecare îşi prelucra moneda cu care trebuia să lovească după cum îi sugerau instinctele de mecanică: le rodeau, le şlefuiau, le ungeau cu parafină ca să se lipească celelalte monede mai bine.

Altele parcă nu mi le amintesc. Altcineva?



Written by castraveţ

October 19th, 2009 at 10:44 am

7 Responses to 'Jocuri pe băncile şcolii'

Subscribe to comments with RSS or TrackBack to 'Jocuri pe băncile şcolii'.

  1. Superrr!! Jocul in puctisoare!!!! Mi-ai adus aminte de tinerete 🙂 Daca ar fi sa rascolesc printre caietele de la facultate as alcatui un album din ele.. Mai era un joc: fiecare din 2 jucatori trebuie sa ghiceasca numarul celuilalt format din 4 sau 5 cifre, notind nr. de cifre si pozitiile ghicite. La sigur il stii si tu.

    Mary

    19 Oct 09 at 11:23

  2. la colegiul in care lucrez am vazut pe o banca desent un tren, sub el scris:

    esli ti ne goluboi /narisui vagon drugoi

    avea doar unul singur, dar elevii au zis ca era un cabinet in care bancile erau pline vagoane si nu spuneau cabinetului pe numar, ci GARA 😛

    ceziceu

    19 Oct 09 at 19:12

  3. @Mary – era ceva de genul. Am uitat regulile:)
    @ceziceu – in orice institutie sunt asemenea vagoane, am vazut multe:)

    kirpi4

    20 Oct 09 at 08:04

  4. pe langa cele enumerate mai sus, jucam si seka pe chibrite, de regula in ultimele banci…

    Nenormalul

    21 Oct 09 at 09:51

  5. O daa, pentru seca tre de scris un capitol aparte:))

    kirpi4

    21 Oct 09 at 10:44

  6. […] Turcu: viitorul imnului concursului cel vestit în pericolDesktop wallpaper 15Desktop wallpaper 14Jocuri pe băncile şcoliiTrei becuri, trei […]

    kirpi4's neurospace

    14 Jan 10 at 09:23

  7. […] șamd). Mai jucam Table, Șah, Dame, Remi și tot felul de jocuri pe hârtie (Avioane, Biscuitele, Punctulețe, Fotbal pe Hârtie, ȚOMAPAN – țări, orașe, munți, ape, plante, animale, nume, acesta […]

Leave a Reply