blogu' lu' castraveţ

Spune NU violenței împotriva legumelor!
NU fasolei bătute!
NU fasolei fuckăluite!

Летчик истребитель увольняется на пенсию. Жена канючит: — Ты двадцать лет обещал прокатить на истребителе… Ты обещал… !!! Мужика достало, он приходит к командиру эскадрильи и грит: — Командир, такая вот фигня… Достала совсем… Прокати ее… Комэск отвечает, мол боевая подруга, детей нарожала, котлеты там, все дела, вот мол, тебе керосина на два часа и коридор. Катай! Грузятся в самолет, и два часа летчик вытворяет ВЕСЬ высший пилотаж, заходя на посадку просит подогнать к полосе “скорую”. Выгружают жену из кабины, та вся заблеванная, ну в общем как куль с дерьмом… Летчик-муж склоняется над ней и нежно так произносит: — Ну что, теперь потр@хаемся или в театр сходим..?!

***

O familie tanara. E în timpu’ sexului intra în extaz şi inshepe a striga. Cu alte cuvinte, era gălăgioasă.
Da’ moşneagul [M] de jos nu pute dorni. O rabdat el o noapte, două dar într-o zi l-o razghit si sună el la uşă:
– [M] Mai baietz, eu intzaleg ca suntetz tineri, da fa-i sheva ca e racneste da eu nu pot dorni. Eu nu stiu, pune-i nishte scoch la gura pan s-a deprinde sa taca
– [G] Gospodaru s-o dus shi-i spune ii: uite care-i treaba, ma rog, trebu sa intelejem omu. I zapezdit un scoch la gura shi o ie la f***t. O f**e, o f**e shi moshneagu shede linistit. Gospodaru ca sa se asugure ca tat normal striga prin geamurile deschise:
– [G] Mosh Ioane, asa-i ghini?
– [M] Da, da! II bun!
– [G] Da mu, mosh Ioane, tat ii OK?
– [M] Ii bun, ii bun!
– [G] Stai sa schimb pozitia. Da asa ii normal, mosh Ioane?
– [M] Wai, scoate-i in p**a scochu de la gura c-or crede vecinii ca ma f*tz pe mini.
(© Mosh Tolea)

***

Vini un cetatzean [C] la doctor [D]:
– [C] Doctore ia vezi shi la mini se intampla (ii arata sula).
– [D] Da, eu vad ca tu vnaturae ai probleme. Sheva supraobosala cred ca. Da shi lucru ai tu?
– [C] Am o agentzyie, caro4e, de fotomodeli de este. tate vin acolo, modeluri am, prezentatoare de estea pizdoase care haine, una alta, stii.
– [D] Shi tate-s haroshie…
– [C] Da…
– [D] Shi cred ca cate la una ii mai astaianu…
– [C] Sh normaaal. Cam la tate.
– [D] Ian povesteshte dara cum la tine se inshepe ziua.
– [C] Eu dac am asa lucru, dimineata ma trezesc, beu ceai cafea acasa shi fimeia numadicat vre sa-i pun un batz. Numadecat. Stiid shi lucru am, are padazrenie. Deatata numadecat trebu de dimneatza unu. Ma duc la lucru. Acolo am vo doua buni, buni de la care prosta shede tare. Shi le zapezdesc shi pe shelea. Tat noemal. Dupa sheia deneaza ma duc acasa. Femeimea un minet paliubomu ini fashi c s teme. Ma duc la lucru iara sheva acolo numadecat tre s shiba ca-s buni, buni, una dupa alta.
– [D] Aaaa, am inteles. Asta la tini ii de la sex.
– [C] Huuu blea, da eu credem ca deatata ca eu ni-o eu la laba des.
(© Znacenie)

***

Un storoj la ferma o decis sa vada cum lucreaza aparatul de muls vaca.
Brigadiru: stai fara grija ca dupa 10 litri se opreste avtomaticeschi.
(© Vetu)

***
El si ea in pat.
– Un timp n-an s-ne vedem.
– Da’ shi, pleshi uneva?
– Nu, vreu s ma intorc pe partea sheilalta.

***
Nishodata sa nu te razi de tzigan pe lisapet: lisapetu poate s shie a tau.

***
Doi moshneji o imprumutat bani de la mafie. O luat 10 mii de euro ca le trebuie sa faca remont in casa. 10 mii de euro pe un an de zile. O trecut un an, vin baietii:
– [M] Banii.
– [B] Care bani, mai baietz. Noi doi pensioneri. De unde bani? 10 mii de euro. Noi n-avem.
– [M] Blea dap tu ai luat un an in urma 10 mii sh tz-ai facut remont.
– [B] Da dap, iaka banii vostri, dar noi n-avem de unde s vi-i dam inapoi. Noi je suntem pensioneri.
– [M] Voi shi v-atz afighit. Atz luat ca sa-i datz peste-un an.
– [B] Ei…an zis, da n-avem. Shi-a s fashem…
Aishtea s-o gandit da v nature, da shi-as faca. is batrini, cacby li-i jele. Se duc ii inapoi la Boss:
– [M] Bai ii n-a santoarca. Is batrani. Cacby n-au de unde.
– [BB] Caro4e, zi-le peste-un an las sa dee 9 mii.
Treshi un an:
– [M] Caro4e 9 mii datz.
– [B] De unde 9 mii. Noi iaca avem o capritza pot s-o vand. Vo 50 de euro a s vantoarshem. Da 9 mii de unde. Noi pensi nu prinim cu lunile.
– [M] Blea voi shi-azt ahuit.
Istoria se repeta.
– [BB] Nu hai macar 8 mii la s sa dee.
Mai trecde un an.
– [M] Caro4e bosu o zis 8 mii datz, da daca nu, apu amu noi va-mpushcam.
– [B] Blea da n-avem noi bani.
Sh unu deam se interveaza bun stvolu la cap:
– [M] Noi amu va-mpuscam.
– [B] Da pintru shi?
– [M] Cum pintru shi. Atz luat bani sh nu intoarshetz inapoi.
– [B] Ei cum nu va-ntoarshem… va-ntoarshem inshetior iaca…

***
La nuntă tamadaua întreaba (la microfon):
[T] – Şini încă n-o f***t nireasa?
Nirele se ridică şi cu tristeţe în glas:
[N] – Eu…
[T] – Aşază-te, tu încă ai s dovdeşti…
(© Tuluc)

***

Sunt două grupe de linghi: linghi latine şi linghi la mine.
(© Vetu)

Aşa-i viaţa, măi băieţi: dai la unu’ şi vor tăţ.
(© Brat Igor M.)

Nu ce, la 40 am ajuns normal. Puţin m-am impiedicat pe la 37, dar am rezolvat repede. Acum inapoi spre zero.
Vedem acolo dacă repetăm.

„Leapşa”, „De-a atinsea”, în rusă “Сифа”, “Салки”. Acestea sunt denumirile generice ale unui şi acelaşi joc din copilărie, regulile căruia sunt foarte simple: unul îi aleargă pe ceilalţi până atinge pe cineva, transmițându-i, astfel, leapşa. Cel cu leapşa îi ia la alergat din nou pe ceilalţi participanţi. În regiunea în care am copilărit acest joc se numea „de-a pălita” (Te-am pălit! Tu păleşti!)
Astăzi, în curtea blocului în care stau, am auzit un nume nou al acestui joc. Vreo 5 copii se jucau „de-a coronavirusul” (Vadim e coronavirus! Fugiţi!).
Cum s-ar zice, приехали.

Azi Cornel va da salariile.

N.B.
Indubitabil, în prima pungă pentru Cornel erau vreo 6 kile de iepuri. Spectatorul asistă la un fel de întreceri între doi fermieri – crescători de iepuri. Cornel este zootehnicul lu’ aista. Cornel este responsabil de evaluare, cum ar veni, iar salariile la restu’ depind invers proporțional de rezultatele lu’ așiala.
Într-o frenezie palpitantă, spectatorul așteaptă cu sufletul la gură rezultatele luptei pentru întîietate între crescătoria de la Condrița și cea de la Nobil.

pungă cu calendar

Presa e liberă.
Presa e liberă să facă ce vrea.
Nu ce vrea ea.
Felicitări întâriziate prietenilor şi cunoscuţilor din domeniu.

Despre “Вы из Газпрома?”
©Pasha

***

Despre “cand a s shie ghini”

***

– Бабушка, а правды что вы живете рядом с военным училищем?
– Ясен х*й!

***

Se întîlnesc doi sineaci pe 9 martie:
– Uăi, tu și i-ai luat lu fumeita de 8 martie?
– 20 di lei din geantă!

***

– Wai Grisha, da tu nush cum pre des de dushi in sarai. Matinca f*tz vaca!
– Ei da, nu! Trebu sa hranesc minotaurii!.

***

– Wai, nu ştii şi i s-o întâmplat lu Grişa?
– Am auzit că i-o murit două nutrii.
– Nutrii?
– Nu, două.
(©zzzop)

***

У Вилларибо трагедия: горит поле конопли.
У Вилабаджо праздник: ветер дует в их сторону.

– Vecinii din bloc s-au cunoscut. Sub lozinca “nici un vecin necunoscut” păşim dârz spre viitorul luminos iluminat de 5G.
– Oferta satisface cererea: găseşti taxi chiar când plouă. Chiar când tare plouă.
– Observi oamenii mai bine. In criză, caracterele au (depăşim discret tautologia) caracterul de a se deplasa spre firea cea mai naturala de a fi.
– Observi minuni: în perioadă de trafic uman redus există probleme cu transportul public pentru traficul uman. În epoca când (космические корабли бороздят просторы вселенной)
– În magazin nu sunt biciclete.
– Te temi să te atingi de oameni. Oamenii se tem să se atingă te tine. Nu aşa de tare te temi să te atingi de câini liberi şi nesiliţi de nimeni.
– În magazine el nu este: covrigul. Covrigul nu-i cam niciunde. Dar el este.
Covrigul poate sa se strecoare în buzunar când, de exemplu, din celalalt buzunar scoţi o medalie. Aici lucrează legea conservării covrigilor şi medaliilor în univers. Şi cu bogăţia asta vii şi începi a împrăştia covrigi.
Da noi nu vrem covrigi. Noi vrem medalii!

Offtopic:
Expresia “мой коронный номер” și-a denaturat sensul pentru totdeauna.

Update:
de fapt, si “мой коронный анекдот” tot.