blogu' lu' castraveţ

Peştera “Emil Racoviţă” de la Criva

with 6 comments

Era 13 octombrie 2012. O gloată de 12 tineri cutezători, într-o seară de vineri, au urcat pe cai năzdrăvani şi au purces în cel mai nord-vestic (greşit numit de unele surse “cel mai nordic”) punct al ţării. Portbagajele au fost ticsite cu alimente solide şi lichide (printre care nu lipseau şi cele volatile). Toată aventura a început sâmbătă de dimineaţă. Destinaţia botului de calul era satul Camenca din raionul Glodeni. Anume de acolo urma să ne pornim a doua zi, des-de-dimineaţă.
pestera de la criva

Clar lucru, nu înainte de a pune la punct toate canalele de comunicare şi de ghidare către faţa locului cu pricina. Se înţelege de ce mai ales când intri în peşteră.
pestera de la criva

De la Camenca, până la gura peşterii am făcut cam două ore. Trebuie să menţionez că peştera se află în imediata proximitate a zonei de frontieră: sus Ucraina, în stânga România. E un lucru firesc să întâlneşti pe acolo patrule ale poliţiei de frontieră. De aceea am fost avertizaţi să avem cu noi un act de identitate care, până la urmă, nu a fost arătat nimănui.
Peştera a fost descoperită în 1959. În timpul lucrărilor cu explozibil pentru lărgirea carierei de gips din zonă, a fost descoperită o gură a peşterii din care s-a scurs o cantitate enormă de apă. Ca rezultat a fost inundată cariera, respectiv au fost stopate lucrările de extragere, în schimb s-au deschis cavităţile peşterii, în care, după uscarea parţială, au pornit ulterior lucrările de cercetare.
pestera de la criva

Intrarea în peşteră este dosită într-o bandă forestieră crescută artificial,
pestera de la criva

care desparte peştera de cariera de gips.
cariera de gips de la criva

Acum cariera este concesionată de firma moldo-germana “CMC-Knauf”, aşa că tot ce este “Knauf” foarte probabil, conţine gipsul Crivei.
cariera de gips de la criva

Prezenţa acestei cariere în proximitatea peşterii şi activitatea Knauf prezintă un pericol serios pentru geosistemul peşterii. Această problemă se discută mai bine de 10 ani. După cum se vede, investitorul german îşi continuă bine-mersi activitatea. Mai multe detalii despre situaţie, pe criva.md.
cariera de gips de la criva

O parte din echipa cu care a avut noroc pionerul să coboare în adâncuri, a fost deja aici, în 2006. Pe atunci copacii nu erau decât nişte arbuşti. În 2007, intrarea în peştera arăta aşa:

Aşa arată acum.
pestera de la criva

În spatele cutiei de beton care acoperă intrarea în peşteră se găsesc două cruci ruginite. Se zice că sunt pentru sufletele a doi copii care au decedat asfixiaţi în circumstanţe foarte vagi, pe vremurile când accesul în peştera era liber. Decesul celor doi a şi servit drept motiv de limitare a accesului la în peşteră. Aşa se spune.

Odată ajunşi, am început să ne schimbăm hainele.
pestera de la criva

Cizmele de cauciuc şi combinezoanele impermeabile sunt indispensabile. La fel ca şi căştile şi lanternele. În aceste circumstanţe numai astfel dotat, un pioner poate fi considerat gata.
pestera de la criva

Victor, având în palmares deja o coborâre în peşteră, a venit cu minunata idee de a îmbrăca in combinezon şi aparatul de fotografiat. Neştiind ce mă aşteaptă, frământat de îndoieli vizavi de aceste măsuri aparent exagerate, am învins totuşi lenea şi am aplicat câteva straturi de papier mâché (făcut din bandă adezivă de construcţie şi folie alimentară) şi peste aparatul meu. Ulterior, după ce am ieşit din peşteră, i-a zis de multe ori “mulţumesc” lui Victor. Alţii n-au zis: ei erau ocupaţi cu scuturarea stratului de argilă de pe carcasa aparatelor lor, şi cu gândurile la kilogramele de scobitori şi soluţie de curăţare pentru restul orificiilor fotografice.
pestera de la criva

Spre deosebire de mine (aveam costum integral, ce mai), băieţii şi-au aplicat suturi la josul pantalonilor şi susul mâinilor. Veţi vedea de ce.
pestera de la criva

Cum spuneam, gura peşterii este betonată şi închisă bine cu o uşă lăcătuită. Nouă ne-a deschis intrarea o echipă de speleologi care fac cercetări în zonă. Câţiva dintre ei ne-au ghidat în peşteră, după care s-au apucat să sape într-un mal din interior, pentru a analiza structura depunerilor de argilă şi alte sedimente. Înainte de a coborî, toţi am semnat un acord prin care ne asumăm toate urmările de la momentul păşirii pe scara ce duce în jos. Din câte am înţeles, pentru echipa noastră a fost emisă şi un soi de permisune colectivă de a accesa peştera. Deci totul este serios şi strict.
pestera de la criva

Drept că intrarea nu este ermetică, un şobolănaş, un şerpuleţ sau o şopârlică, este bine venită oricând.
pestera de la criva

Înainte de a coborî, am imortalizat aspectul exterior al întregii echipe de cutezători, pentru că atât de imaculaţi astăzi ei nu vor mai fi.
pestera de la criva

Şi, desigur, cum fără planking? Dacă acesta-i ultimul din cariera de plankist?
planking

După ce se deschide capacul, trebuie coborâte 6 niveluri similare cu cel din imagine: în total aproximativ 40 metri.
pestera de la criva

Cu cât cobori mai mult, cu atât mai multa apă în două cu nămol îţi cade pe cască. Ajuns jos, trebuie să te târâi în brânci prin nămol adânc şi tare dizolvat. Noroc că băieţii în 2006 au mai tras nişte scânduri, care abia de se mai văd acum din glod. Târâşul durează cam 3-4 metri prin gura de peştera, lată exact cât un om mai burtos. Cei prea burtoşi au şanse mizere să se târască pe acolo. După astfel de exerciţii partizanice, urmează o porţiune mai lată, pe care o traversezi mergând în pirostrii sau în patru labe membre. Cam 40 de metri. După asta te poţi îndrepta în şale, poţi lăsa costumul impermeabil (fapt recomandat din cauza umidităţii sporite în interior) ca să continui explorările uşurat. De aici încolo se deschide un vast păienjeniş de galerii.
pestera de la criva

Atât pe orizontală,
pestera de la criva

cât şi pe verticală.
pestera de la criva

Multe din ele termină astfel.
pestera de la criva

Culoarele infinite te ademenesc şi te ameţesc, de aceea e foarte lesne să te rătăceşti.
pestera de la criva

Când intri in peşteră eşti ghidat doar de lumina felinarelor. Chiar pe primele zeci de metri becurile îţi arată un coridor curb, fără artere, ceea ce este doar o aparenţă. O aparenţă gravă. Din cauza luminii slabe nu ai cum să vezi toate intersecţiile şi cotiturile. Poţi alege una din ele, fără să realizezi c-ai păşit strâmb. Asta a păţit şi echipa noastră de cercetaşi la întoarcere. Şi cum arată faptele, panica e cel mai bun prieten al duhului peşterii. Nu, nu ne-am speriat, doar că a durat vreo 20 de minute până băieţii (care aveau deja cu câteva coborâri în peşteră la chimir) au găsit ieşierea, aflată la vreo 20 de metri de locul unde echipa stătea rătăcită şi dezorientată.
pestera de la criva

Ca suprafaţă peştera nu este, se pare, foarte mare. În 2006 speleologii menţionau cifra de 70 kilometri, când vorbeau de lungimea cartografiată a galeriilor. În 2012 ei zic că aceasta ajunge până la 90 de kilometri. Cu siguranţă, galeriile peşterii ajung şi în pământ ucrainean. Se zice că e a treia peşteră carstică din Europa, după lungimea galeriilor. După volumul lor, peştera ocupă primul loc, conform afirmaţiilor speologilor. În interior am fost ghidaţi de doi speleologi, ei ne-au condus pe o cărare mai mult sau mai puţin dreaptă, după care au plecat să-şi vadă de treburi. De aici echipa e independentă şi îşi asumă toate riscurile. Şi asta se întâmplă dacă în echipă sânt prezenţi cei care deja au fost în peşteră.
pestera de la criva

Locurile vizitate de majoritatea “turiştilor” (turiştii sper că nu vor avea acces niciodată în peşteră, am să zic mai târziu ce am în vedere) sunt marcate cu denumirile date de primii descoperitori.
pestera de la criva

pestera de la criva

“Sala de 100 de metri” şi-a obţinut titlul datorită exclusivităţii sale ca şi continuitate a tunelului pe linie aproape dreaptă. Lungimea de 100 de metri este aproximativă.
pestera de la criva

Principalele artere sunt marcate cu săgeţi. De regulă săgeţile indică drumul către ieşire. Unii consideră că trebuie să mai adauge şi ei o săgeată. Depinde, dacă te depărtezi tare de galeria principală, acest indicator îşi poate pierde sensul, din cauza multiplelor intersecţii ale unelor şi aceleaşi galerii.
pestera de la criva

O problemă gravă a peşterii sunt aşa-zişii “turişti” – oameni care au privilegiul de a coborî în peşteră şi care îşi lasă autografele pe pereţi. Moldovanul şi în tundră e moldovan. Dar, despre marcaje era vorba. Un alt tip de marcaje este folia alimentara – se tine bine pe argila si reflecta lumina.
pestera de la criva

În alte locuri ale peşterii, călcate doar foarte puţin, poţi întâlni şi astfel de marcaje. E tot o referinţă şi asta. Sau speleologii sfătuie pe cei care au mâncărime de mâini mai bine să zidească o orătanie decât să scrie “здесь был Федя”.
pestera de la criva

Aici, autorul ajunge la momentul când nu mai găseşte cuvintele potrivite pentru a descrie ceea ce este primordial pentru această peşteră, pentru că este imposibil de răspândi prin poze făcute cu ochii închişi de întuneric şi prin descrieri poetice adevărata fantasmagorie a ambianţei.
pestera de la criva

Găurile de pe tavane ascund energia a mii de ani în care s-au scurs apele din lumină în întuneric,
pestera de la criva

pestera de la criva

pe alocuri pereţii din argilă, denotă bucăţi de humă extraterestră.
pestera de la criva

Alte ori, bliţul surprinde momentele în care din întuneric spre bieţii cutezători se furişează laba unui monstru extraterestru.
pestera de la criva

Sobrietatea tunelurilor cheamă cu respiraţia sa mută, iar cei ce păşesc pe acolo, se supun hipnotizaţi.
pestera de la criva

Bolţile psihedelice te lasă stană, şi abia când ieşi, realizezi cât de infinite şi necuprinse de cugetul omului sunt posibilităţile acestui minuscul organism numit Terra, în multitudinea galaxiilor cosmice.
cristale

Iar peştera, în particular, îşi schimbă an de an corpul şi îşi adânceşte ridurile, care probabil, vor fi spălate din nou peste câteva sute de ani.
pestera de la criva

Stalagmite şi stalactite peştera nu are, poate cu excepţia celor din argilă care sunt încă în perioada pubertăţii.
pestera de la criva

Formaţiunile similare acestora sunt răspândite în peşteră, dar nu pot fi considerate ca atare din cauza originii de provenienţă: acestea nu sunt altceva decât bucăţi de rocă (gips) erodate de curentele aluviale subterane.
pestera de la criva

Drep confirmare a acestei ipoteze pot servi numeroasele forme care au rezistat curenţilor.
pestera de la criva

De exemplu spaţiul gol dintre aceste două blocuri a apărut după 2006: fapt confirmat de băieţii care au fost martori oculari.
planking

În general, originea lor nu este un pretext pentru a nu le trata cum se cuvine.
pestera de la criva

Într-un loc ferit de traseul tradiţional prezentat de ghizi, trecând printr-o gura îngustă, poate fi descoperită o cămăruţă în care se găseşte el: cel mai mare cristal văzut de mine vreodată.
cristale

Pe peretele de vizavi, stă sigur fixat un frate puţin mai mic,
cristale

la fel de frumos şi de diferit când îl priveşti din unghiuri şi lumini diferite.
cristale

cristale

Cristalele se întâlnesc pe majoritatea pereţilor sub formă de straturi, drept că acestea sunt foarte mici.
cristale

Diversitatea acestora impresionează prin culoare şi formă.
cristale

În peştera există un număr considerabil de lacuri. După cum afirmă specialiştii, toate sunt în continuă scădere. În mare parte, toate au primit şi un nume.
pestera de la criva

Acesta este “Lacul verde”. La ultima analiză hidrogeologică (acum 30 de ani) – apa s-a dovedit a fi potabilă. Calităţi organoleptice potabile apa a demonstrat-o şi în 2006. Acum gustul licorii din lac este amărui: gustat şi confirmat.
pestera de la criva

O atenţie aparte merită acordată Sălii Aşteptării, în care se găseşte un adevărat muzeu al sculpturilor din argilă.
sculpturile de la criva

Aşa se face că cel ce descoperă un obiect, are privilegiul să-i dea, în calitate de nume oficial, numele său sau orice alt nume îi pofteşte inima. Cei care au descoperit peştera, fără formalităţi, au profitat de această ocazie, şi au poreclit sala cu numele “Cenuşăreasa”. De fapt acesta era şi numele peşterii înainte de a obţine numele oficial “Emil Racoviţă”. Sculptura cenuşăresei, este realizată din argilă de diferite culori. Deci peştera are cu ce.
sculpturile de la criva

Unele sculpturi au o vechime de peste 20 de ani. Altele sunt mai proaspete, de exemplu laptopul SIS-ului.
sculpturile de la criva

Altele reprezintă colaje din diferite epoci, mai mult sau mai puţin compatibile ca gen sau încărcătură artistică.
sculpturile de la criva

Cert e că o parte din ele reprezintă eroi ai profesiei de speolog.
sculpturile de la criva

Motive de western,
sculpturile de la criva

eroi de basm,
sculpturile de la criva

tărâmurile unde bântuie aceştia,
sculpturile de la criva

plagiate ale acestora,
sculpturile de la criva

şi pur şi simplu figuri abstracte.
sculpturile de la criva

La un popas călătorul poate juca o partidă minimalistă de şah.
sculpturile de la criva

Tabla de şah, împreună cu multe alte obiecte mici, stau frumos întinse pe o masă – şi ea din lut.
sculpturile de la criva

Aceasta are o lungime de peste cinci metri.
sculpturile de la criva

Deosebit de frumoasă este vioara.
sculpturile de la criva

Sala Aşteptării nu este unicul loc din peşteră unde pot fi întâlnite sculpturi. Răzleţ, pe la diferite intersecţii între tuneluri, pot fi observate capodopere la fel de simpatice.
sculpturile de la criva

După câteva ore bune de plimbare prin peşteră, tinerii cercetaşi erau gata de a ieşi la suprafaţă.
pestera de la criva

După cele aproximativ cinci ore de hoinăreală prin imperiul întunericului, lumina soarelui pare a fi mană cerească. Verdele îngălbenit de toamnă e mai verde ca orice verde de primăvară. Prin alte cuvinte, “întunericoterapia” este un lucru, cred eu, foarte util pentru conştiinţa noastră.
pestera de la criva

Într-un sfârşit, obosiţi la trup şi împăcaţi în suflet, cercetaşi şi-au schimbat straiele şi au purces din nou la drum.
pestera de la criva

Pentru că locuri mai sunt de văzut, dar despre ele altă dată. Impresiile cu care am plecat rămân totuşi, indescriptibile. Eu nu ştiu de câte ori trebuie să cobor în peşteră, ca să pot să ghidez pe cineva, prin toate locurile pe unde am călcat noi.
pestera de la criva

Şi aşa cum eram noi, lihniţi de foame, dezorientaţi de mega-impresii, am ajuns la Camenca, unde ne aştepta doamna Viorica şi Olesea. Doamna Viorica şi Olesea, mulţumim frumos.
bors la camenca

După asta, a mers o Mafie şi şapte ore de somn boieresc.
mafia la camenca

Iar acasă, pionerul, a scuturat de pe cizme un boţ mare de lut curat şi proaspăt, din care şi-a făcut un suvenir: cu frământat şi cu copt, cum scrie cartea. Frumos dar foarte fragil, pentru că arta olăritului nu este punctul forte al lui.
mafia la camenca

Cam aşa a fost. Până la noi întâlniri.

P.S.
Referinţe vizavi de problema peşterii:
http://romanism.ro/pestera-emil-racovita-briceni.html
http://www.criva.md/index.php?pagina=pestera
http://www.ngo.ro/site_item_full.shtml?x=8665



Written by kirpi4

November 7th, 2012 at 11:45 pm

6 Responses to 'Peştera “Emil Racoviţă” de la Criva'

Subscribe to comments with RSS or TrackBack to 'Peştera “Emil Racoviţă” de la Criva'.

  1. Indescriptibil 🙂 Foarte impresionant, daca rascolim bine, sint si in Moldova multe lucruri interesante de vazut 🙂

    Ella

    20 Nov 12 at 10:49

  2. Exact! Mai trebuie o nimica toată: să le şi preţuim.

    kirpi4

    30 Nov 12 at 12:39

  3. Tre de chemat pe cei de la Descovery si pe meleagurile noastre … 🙂

    Ella

    20 Nov 12 at 10:51

  4. […] în nord şi să nu ajungi la Prut. Deaceea echipa de pe care încă nu se uscase bine glodul misterioasei peşteri, decise s-o ia spre Bădragii Noi. Zic băştinaşii că numele satului vine de la numele unui […]

  5. […] Despre alte locuri vizitate în honărelile prin nordul ţării: Bădragii Noi, miraculoasa peşteră de la Criva. […]

  6. 🙂 interesant

    paula

    20 Nov 13 at 15:24

Leave a Reply