Puh şi petacu: economie
[P] – Vini, vini, da iaka Bufniţa spune că noi trebu să economisim hârtia pentru printer. Chipurile tăt şi putem tipări pe hârtie deamu tipărită pe o faţă o dată, apu de az înainte să tipărim şi pe şeilaltă faţă. Eu înţăleg că-i criză, da nu-i chiar comod să alerji de fiecare dată la printer şi să pui o hârtie folosită şapu să te duşi la computer, să apeşi enter şi iar să te duşi la printer şi să ei hârtia.
[V] – Pita4ok, dap tu puni printeru lângă tini, şi hârtiile şelea murdare lângă printer.
[P] – Vini, dap noi lucrăm 10 într-o colibă, şi la tăţ le trebu printeru să tipărească documente.
[V] – Am înţeles. Pita4ok zăbojeşte oleacă. Uite aişi: Cristofer Robin vinde un pachet de 500 de foi de hârtie cu 60 de ghinzi, aşe?
[P] – Aproximativ…
[V] – Şi dac socotim că o ghindă face cât 100 de pălării de ghindă, ap însamnă că o coală de hârtie costa 12 pălării de ghindă. Amu hai să calculăm cât timp cheltui tu în plus ca să tipăreşti pe o coală de hârtie murdară pe o faţă: te duşi să schimbi foaia, vii la computer şi apeşi Print. Ian fă aşe şi vez cât s-o prinit.
[P] – 15 secunde, asta dacă tare repede fac asta.
[V] – Bun. Amu hai să socotim cât costă 15 secunde de-a tăle. Cât îţ plăteşte Bufniţa ţia pe lună?
[P] – 10000 de ghinzi.
[V] – Aşa. În lună îs 22 de zile lucrătoare a câte 8 ore fiecare, sau dacă transformăm tăt în ore, avem 176 de ore. Drept?
[P] – Da, da, aşa.
[V] – Dacă împărţim 10000 la 176 avem cât costă o oră de-a ta, adica 50 ghinzi şi 68 de pălării.
[P] – Aa, am înţeles Vini, însamnă că 15 secunde de-a mele costă o 21 de pălării.
[V] – Da, maladeţ. Da dacă transformăm în foi ap iese 2 foi. Sau dac altfel ne gândim, când te duşi să schimbi foaia ap economiseşti o foaie curată da cheltui 2 tot curate.
[P] – Daaa…parcă aşe. Minus o foaie. Bună economie.
[V] – Pita4ok, asta s cheamă economie de creeri.
[P] – Vini da asta însamnă că foile trebu s le schimbe aşei care prinesc mai puţin de 5000 de ghinzi?.
