blogu' lu' castraveţ

Iarna 2019: nimic nu se compara cu gustul de vin fiert.
Iarna 2020: nimic nu se compara cu gustul.

***

Vine ţiganul acasa de la bazar şi-i arată ţigancei:
– iau fa şi ţ-am adus!
– da şi-i asta?
– lingură, fa!
– ia la dânsu, noi nu ne putem câca de foame da el cumpără mobilă!

***

Di shi dalinaboişişii, când coboară din cabină, pizdanesc roata cu cioru?
Ii dizlikesc ouăle.
(© Radu Dulap)

***

Banc despre “Mama-i numai una!”

***

O pereche de mănuşele şi ciuboţele arse o încercat să fure un provid de 100 mii volţi.
(© Radu Dulap)

***

Banc despre copilasul care nu vorbea şi manca caşă.
(© zzzop)

***

Trei lucruri albe pe care trebuie sa le aiba un negru: Palmele. Dintii. Stapanul.
(© Calin R.)

***

Bancul despre doi prieteni care au mers la curse de cai. Nu stiau pe ce numar sa mizeze.
– Tu eri cate bete ai pus?
– 5. Da tu?
– 6.
– Ap hai sa punem pe nr. 11
La urma a iesit nr. 1
– Blea, daca nu futem amundoi capul, era sa ghisim calu.
(© Johhny Spion)

***

Un ciuvac traie peste 9 mari si noua tzari.
– Ia ibu shi di diparte eu traiesc.

***

Un evreu din URSS scrie scrisoare la parinti in Israel:
– Mama si tata, in soiuz e tare greu de trait: gaina costa 5 ruble.
KGB ii interceptioneaza scrisoarea si il cheama:
– Daca mai scrii asa o scrisoare, urmatoarea ai s-o scrii din Magadan.
Evreul mai scrie o scrisoare:
– Mama si tata. In soiuz e tare bine de trait: elefantul costa 3 ruble. Da ce sa fac cu atat carne, mai bine mai pun doua ruble si cumpar o gaina.
(© Varu Dorin)

***

O fumee la doctor:
– Ce va doare, pe ce va jeluitz?
– Ma doare spatele.
– Ati ridicat ceva?
– Da, glasul.

***

La piata:
– Da shii in carnatu ista?
– Cal si gaina, unu la unu. Un cal sh-o gaina.

***

S-a ratacit un turist. Incepe a tipa. Tipa el, tipa. Apare un urs:
– Shi tziki uai?
– M-am ratashit.
– Shap shi tziki.
– Dap poate m-a gasit cineva.
– Dap iaka te-am gasit, ti-i mai ghini?
(© Radu Dulap)

***

Fantomas! U tebia v comnate letuciaia vaflea!
[Fantomas] – Ha! Ha! Ha! H (s-o innecat)
(© zzzop)

***

Tata ment ii zice lu fishiorso:
– Сына, иди выноси мусор.
– Сам вынеси мусор, мусор.

***

S-o dusu unu la furat shireshe. S-o catarat in copac, o insheput el sa manance, sa stranga si intre timp storoju. Vine inshetishor langa copac, se uita in sus, si aista cumva in shortishi, sta, shi ashela baga mana in sortishi, shi baga mana shi-l apuca de coaie, shi-l strange asa.
– Cum ti cheama dumnezau matii? da aista tashi.
Storoju il stranje inca shi mai tare.
– Cum ti cheama, hrostoshiimati? Aista tashi.
Shi-l stranje ase de tare tucma ii iese ouale printre dejete.
– Cum ti cheama dumnezaumati? Shi aisa zishe
– Va-nnnea.
– Ta shi ai tacut pan amu?
– Eram mut.
(© Radu Dulap)

***

Un moldovan o nimerit la stroica, lucra sus. Jios, ajiutor era un negru. S-au inteles ei cuma ca daca moldovanu de sus arata cu degetele, negrul ii transmite sus:
1: o caldare de ciment
2: o caldare de nisip
3: o caldare de sibionca
4: Inseamna ca moldovanul vre un pardijin
Incep ei lucrul, ziua merge: 1,2,3,2,1,3. La un moment moldovanul arata: 4.
Negrul ii arata palma, ba cu fata in sus, ba cu fata in jos. Moldovonaul iar ii arata: 4. Negrul repeta.
Se inerveaza moldovanul coboara:
– Shi in kzdms ini aratz? Eu tz-am aratat 4. Tu shi-ni aratz?
– dap aintrebam: negru sau alb.
(© Varu Dorin)

***

Cum blea egiptenii au construit piramidele?
Da deatata ca Isac Niuton abia in sec. 18 o descoperit gravitatia. pana atunci o fost usor.
(© Ciuba)

***

Rusu cu americanu nimeresc in iad. Sf. Petru ii intreaba:
– In care iad vretz: american sau rusesc. In iadu american tre sa mancati o caldare de cacat dimineata, toata ziua liberi. In cel rusesc tre sa mancati doua caldari de cacat dimineata si toata ziua liberi.
[A] – Evident, eu ma duc in iadul american.
[R] – Nu, nihuia, eu is patriot. Ma duc in iadul rusesc.
Se vad peste un timp.
[R] – Nu cum e acolo?
[A] – Da cum, zbs. Fix asa cu o zis Sf. pentru. Da la voi?
[R] – Da cum blea, ca si in rusia. Ba o caldare s-o pierdut, ba cacat nu ajunge la toti.
(© zzzop)

***

Despre iepurasul care s-a dus la magazin dupa morcoji.

***

Trei betivi fac brainstorming despre momentul cand trebuie de oprit ein baut.

1: cand vad doua sticle.
2: Ei huinea asta: cand nu ma pot scula de pe scaun.
3: Huinea asta: eu cand vad ca branza pluteste in gura ap inteleg ca e gata.
(© Johhny Spion)

***

Cum apar copii:
Vine barza. Adushe kopkilu. Il pune in prag, in fata ushii. I dai un kishior in cur:
– Marsh in kzdmt.
(© Mosh Tolea)

***

Banc despre “timpul”
(© Vadim Ivanov)

– Cum se f*t doi arici?
– Foarte atent. Foarte atent.

***

Sta unu si plimba un curcarn de lesa in fata guvernului. Vine mentu:
[M] – Wei, i-an mars tu cu curcanu tau de aici, nu sperie lumea pe aici
[C] – Da di și, ian uite, lumea plimba caini pe lesa. Eu si, nu am voie?
[M] – Wei, cainele ii prietenul omuluii, tat rovna
[C] – Dap si curcanu e prietenul meu, eu tot is om, si ma zaibesti.
[M] – Dap curcanu tau ii pasare, wei trandashir, dar cainele ii caine, animal domestic
[C] – Dap si prin jur la govern tot pasari, hulubi se plimba, se caca siuchesc rasarita.
[M] – Dap hulubul ii pasarea Păcii!!!
[C] – Da sa shiu eu p*dar daca curcanu meu vre cuiva război!
(© Petru Pârnău)

***

– Wai, ma uit la tini sh ni-i pofta.
– Di shi tzii pofta?
– De coliva
(© Voba Parasiuc)

***

Николай неожиданно прснулся от утреннего минета.
Больше Николай не засыпал в метро с открытым ртом.

***

S-o însurat doi prieteni. Și se întâlnesc ei după un timp de la nuntă.
[G] – Și mai fași wai Ion, cum viața de om însurat, cum fumeia?
[I] – Da cum, ăi Grișa, tăt îî ghini, gospodină, gătește gustos, casa-i lună, gospodăria o ține, animalele le hranește singură. Tare ghini, numa că iaca în pat – ca o morozilcă. Nu vre nică nișodată. Da zi la tini cum?
[G] – Wăi, da la mini îi fix invers. În pat îi ca o leoaică, macar de 10 ori pe zi, eu deam nish nu pre dovdesc după dânsa. Da iaca în casa – doamne ferește. Bardac, blidele nispalate, casa nemăturată, când gătește, ș atunși o dată în paști, poț mânca dacă n-ai mâncat vreo trii zile.
[I] – Wai, dap eu am o propunere. Hai ș-om mânca la mini, da s ni f*tem la tini.
(© de la muzicanţi)

***
Vaniușa, nu te mai învârti împrejiuru mesei, c-am să-ț bat un chiron ș-în șeilaltă mână.
***
Vaniușa, nu te mai jiuca cu forfecuțele că fași numa dejețele pe jios.

***

– Găluștele-s bune, hai mănîncă!
– Te cred că-s bune, dar lumea în cinematograf, de obicei, își ie popcorn.

***

La voencomat, baieţii stau in rand la medic, toţi cu chiloţii daţi jos.
La unu [B] – pu*a e de culoare oranj. Doctorul [D] uită, mirat, înreabă:
[D] – eşti bolnav di seva?
[B] ei da, nuuu.. prosta imi plashi sa mananc chipsuri cand fac laba.
(© ciuba)

***

Un mazohist si un sadist:
[M]: fa-ni buba, fa-ni buba, hai hai fa sa ma doara..!!..
[S]: da chiar nu-ti mai fac nica, nica nu-ti fac.
(© tuluc)

***

Trei ciobeni pe-un vârf de deal. În jur tot alb, afară un viscol puternic. Ciobenii în cojoace groase. Doi din ei [C1] cu cuşma îndesată pe cap, se vede numai nasul. Al treilea [C3] cu capul gol, vânăt pe faţă.
[C1] – Wai, da tu di şi nu îmbraşi cuşma?
[C3] – Da nu… Nu de alta, da ni-o propus unu dăunăzi un stacan cu jin, şî n-am auzît.

***
Vine o femeie [F] la psihiatru [P].
[F] Doctore, barbatul [B] are o problem[, deam nu mai stiu ce sa-i fac. Sta toata ziua, umbla prin casa si pocneste din degete intr-una. Cand il intreb ce face, el zice ca alunga aligatori. Nu e grav, dar ma tem sa nu se agraveze mai tare.
[B] Sa vedem, veniti cu dansu la mine.
Vin ei a doua zi. Barbatul intra in cabinetul doctorului si imediat incepe a umbla de colo colo pocnind din degete.
[P] Spuneti va rog, da ce faceti acum?
[B] Alung aligatori.
[P] Da dumneavoastra vedeti ca nu-s aligatori aici.
[B] Dam sh normal. Eu shi, dijiaba ii alung?
(© ciuba)

***

La o casa de nebuni, fiind spitalul arhiplin, s-a luat decizia de a mai externa din pacienti care nu prezinta diagnoze grave. pentru asta, toti pacientii erau supusi unui test simplu de logica. Medicul [M] testeaza un bolnav [B].
[M] – Daca daca am sa-ti tai o ureche, ai sa auzi.
[B] – Da, am sa aud.
[M] – Da ai sa vezi.
[B] – Da, am sa vad.
[M] – Da daca am sa-ti tai a doua ureche, ai sa auzi, ai sa vezi?
[B] – De auzit nustiu, da de vazut precis n-am sa vad.
[M] – Opa. Da di shi?
[B] – Ar sa-ni chishi shleapca pe ochi.

***

Un ciuvac bat, o iesit dintr-un bar, si i s-o facut a chisha. Sta el razamat de un perete si incearca s-o scoata. Da in loc sa baje mana in prohab o baga in buzunar. Sh-o scoate de acolo cu o taranca. Sta el, tupeste, se uita la taranca sheia:
– Noi vsiotachi a s nichisham, sau ashe sh-a s ni uitam unu la altu.
(© tuluc)

***

[P] Vovocica, di si ai lipsit eri di la scoala.
[V] O trebuit sa duc vaca la buhai.
[P] Dap shi, tat-to n-o putut.
[V] Ei n-o putut, poate sh tat-ni-o, da lumea zice ca-i mai ghini de dus la buhai.
(© tuluc)

***

La vogzalu de la piata centrala, in veceul public stau doi cu zapor, fiecare in cabina lu si se screm de vreo zece minute. La un moment dat intr-o cabina se aude “bulic!”, la care vecinu zice:
– O camarade, felicitari!
– Ei blea, ni-o chicat ochelarii.
(© tuluc)

În particular sau daca vreţi, la mod propriu, da, pute. Da, pute a ouă bâhlite. Pentru cunoscătorii de chimie este clar că mirosul urât nu este altceva decât produsul deşeurilor de salubrizare şi canalizare, preponderent acidul sulfhidric, de altfel foarte toxic. Bine că avem aşa numiţii „luptători pentru o capitală mai frumoasă şi mai curată” care fac bătături la pumni şi la torace din cauza că le pute. Interesant realizează ei cumva că aceste deşeuri au emanat timp de zeci de ani gazul toxic în atmosferă fără ca să-i deranjeze atât de tare pe cât îi deranjează acum, când mizeria e scoasă din rezervoare şi dusă pe dealuri? S-au gândit cât miros din acesta inspiră cei care lucrează la salubrizare? Şi chiar dacă sunt conştienţi de acest fapt, respectă ei alte chestii elementare de etică şi curăţenie, nu aruncă nici un muc de ţigară pe stradă când coşurile de gunoi stau peste fiecare 10 metri, nu lasă după ei rahat bio- şi ne-bio degradabil sub formă de sticle de plastic, pungi şi cutii de conserve prin toate pădurile capitalei acestea puturoase? Au ieşit măcar odată undeva la vreo margine de oraş, la vreo margine de parc, să strângă mizeria lăsată de alţii? Adevărul e că le pute rahatul pe care tot ei îl depozitează cu multă migală pe Vadul Bâcului, mai la vale de Munceşti direct din closetele lor albe şi strălucitoare. În momentul când trag apa oare nu le pute? Le pute, dar nu strâmbă din nas, ci aşteaptă cu răbdare până se duce pe ţeavă şi căcatul, şi mirosul.

Asta a fost în particular. Cât ceea ce priveşte la general sau daca vreţi, la figurat:
Doi limbrici scot capul dintr-o movilă de rahat: mama şi fiul.
– Mama, ia uită-te cât e de frumos afară, câtă iarbă verde în jur şi noi stăm în rahatul ăsta.
– Înţelegi, fiule, este aşa o noţiune: “patria”.