blogu' lu' castraveţ

1. Poveştire
I.
Traia odată într-o floare un gândac. Era frumos ca o floare. Şi floricelei nu i-a plăcut şi l-a înghiţit pe gândac.
Şi povestea s-a terminat.
II.
Trăia odată într-o pădure un gândac. Era frumos ca o floare. Şi mergând el pe drum, s-a întâlnit cu un fluture şi s-a întrăgostit de dînsul. Fluturele tot s-a întrăgostit de gândac. Dar în pădure nu aveau voie să se întrăgostească gândacii de fluturi, fiindcă era nepoliticos faţă de pădure. Şi pădurea l-a trimis pe gândac în prima povestire şi floarea l-a înghiţit.
Şi povestea s-a terminat.
III.
Trăia odată o floare şi era urâtă ca un gândac. Dar floarea era îndrăgostită de gândac. Şi fluturele care avea o intuiţie bună, pe când era vierme a mâncat floarea şi când s-a transformat în fluture a cazut în a doua povestire.
Şi povestea s-a terminat.

2. Povestea degetului cel mare
Era odata o mare şi avea ea un deget. Şi a venit dumnezeu şi a despărţit marea de uscat. Şi degetul a rămas pe uscat. Şi marea de tristeţe s-a uscat. Şi dumnezeu a făcut animalele şi păsări. Şi animalele au mâncat păsările şi păsările au mâncat degetul. Dumnezeu s-a răzbunat pe deget fiindcă când era el mic, degetul a venit la dânsu-n somn şi i-a dat o sfârlă.

3. Povestea unui om flămând
Era odată un om care era flămând. Şi el vroia tare să mănânce. Şi atunci el a ânceput să se gândească. După asta omul a devenit mai deştept dar tot era flămând. Şi atunci el s-a gândit de ce el trebuie să se gândească. Şi omul din om flămând a devenit om gânditor.

4. Povestea unui om prost care a devenit flămând
A fost odată un om prost. Era atât de prost că a devenit flămând.

5. Povestea unui dumnezeu
Trăia odată un dumnezeu. Şi era singurul la dânsul. El era şi mama şi tata. Şi a hotărât să devină cosmonaut. Şi s-a dus la tata şi i-a spus:
– Tata, eu vreau să fiu cosmonaut.
– Pentru ce, l-a întrebat tata.
– Să pot să zbor.
Şi tata a creat o universitate pentru tinerii cosmonauţi.
După ce a terminat universitatea, tânărul dumnezeu a hotărât să devină biolog. Tata l-a întrebat pe dânsul:
– Pentru ce?
– Vreau să fac păsări şi animale.
Şi atunci tata a făcut universitate pentru tinerii bilogi.
După asta tânărul biolo a hotărât să defină tânăr geolog.
– Pentru ce? – a întrbat tata.
– Vreau să fac un pământ, să aunde să pun păsările şi animalele.
Atunci tata afăcut o universitate pentru tinerii geologi. După ce tânărul geolog a terminat universitatea, el a hotărât să devină anatom.
– Pentru ce? a întrebat tata.
– Vreau să fac un om.
După aceasta, după ce a terminat, l-a creat pe om. Şi a hotărât în curând să devină programist.
– Pentru ce?
– Vreau să întroduc în om: ură, dragoste, înfumurare, supărare, mândrie, linguşenia ş.a. şi apoi să vad dacă se va descurca.
După a hotărât să devină venerolog.
– Pentru ce?
– Vreau să fac nişte boli interesante să văd dacă singuri se vor vindeca.
După asta tânărul venerolog, programist, geolog, bilog şi cosmonaut a devenit bătrân şi a murit iar oamenii au ramas cu toate bolile şi introducerile lui să se descurce singuri.

6. Povestea răului care căuta să devină ceva
Era un rău pe lume şi făcea numai rău. Şi căuta să devină ceva, adică să facă ceva bun. Dar nu i se primea. Fiind-că nu înţelegea pentru ce. Şi a devenit şi mai rău. A devenit aşa de rău că nu mai putea să facă rău. Făcea numai bine şi de la asta se enerva şi se făcea şi mai rău. Şi toţi l-au numit „binele” dar în realitate…