2014.06.20 – Vama Veche

Anul acesta, într-o joie, oamenii care nu pot sta locului, au decis, dupa bine cunoscutul principiu “zis și făcut”, să tragă o fugă până în vamă. Până în vama Leușeni. Vameșii au fost binevoitori, toate sticlele prezente au fost lăsate intacte, inclusiv cele goale. În schimb ne-au facut cu degetul la raspunsurile ce conțineau cifre mai mari de doi, aferente întrebărilor despre pachetele de țigări pe care le trecem dincolo. De la vama Leușeni, urma să mergem la cealaltă vamă, mai veche. Ne-am dus. Drumul a fost vesel, cu peripeții captivante și momente picante pentru unii din noi – prietenii știu de ce.

În Vamă am ajuns la 8 dimineața. În Vamă eram numai noi. Fapt care ne-a bucurat nespus, dacă e să considerăm arșița de afară și soarele dogoritor.

Drept ca nu toți dintre noii veniți aveau aceeași atitudine.

Bibi încă dormea dar a trebuit să se trezească – no am venit je. Primul lucru care a fost facut – au fost scuturați puchii oculari cu o cafea tare. Din acest moment ziua a fost declarată deschisă, la fel ca și acest sezon estival din Vamă.

Vremea se apropia de ora mesei, soarele era in zenit, deci ceata noastră a decis să mai stea la umbră.

Ce poate fi mai bine venit în astfel de momente, dacă nu jocurile de masă: șah, domino, Dixit, table și altele.

Între jocuri, cei mai curajoși au facut și baie.

Marea foarte predispunea pentru această ocupație pionerească.

Spre mai după ora mesei, timpul a început să țină și mai bine cu nou. La un moment dat era clar că în Vamă mai este lume – toți au început să iasă ca țistarii din găoacele localurilor din zonă.

Închegarea unor prietenii noi este lun lucru inevitabil în Vamă: Bobârlă și Bobârluța.

Serios vorbind, cu timpul chiar ne-a mers.

Am avut parte de multă liniște, n-am ascultat manele, nu am fost obligați să contemplăm mutre cocălărești (paradoxal, dar în vamă deja se poate întampla și asta).