blogu' lu' castraveţ

Nu tot ce zboară se mănâncă

with 10 comments

Am observat că uneori lumea exagerează când este vorba de curăţarea limbii noastre cea română de rusisme. Îmi pare mie, sau există totuşi la noi o tendinţă de a displace şi de a critica cu prea multă înverşunare dreptul de existenţă lingvistică a aşa ziselor “rusisme” – doar aparente? Exemplific: eu zic “suc de tomate”. Şi când zic “suc de tomate” mă gândesc dacă am dreptate sau nu când traduc din rusă “томатный сок” şi, văzând că se traduce OK fără ca să reprezinte această traducere o invenţie în limba română, rămân la varianta asta. Cineva mi-a zis, „da de ce zici „suc de tomate” şi nu „suc de roşii”?” şi aici m-am prins că această atitudine ar putea fi exact acel instinct de apărare (despre care vorbeam mai sus) atunci când este vorba de autoidentificarea în spaţiul lingvistic ca vorbitor de română fără rusisme.

O altă obsesie des întâlnită este tendinţa de a scoate din uz (în cazuri concrete) unele cuvinte cu sens dublu. Un exemplu este cuvântul „oral” căruia unii îi anină crucea. Îmi zice unu, cică nu e corect sa spui „oral” ci e corect „verbal”, atunci când de este vorba de o modalitate de exprimare. DEX-ul, din păcate sau din fericire, oameni buni, nu este de acord şi este chiar de dorit să-l consultaţi înainte de a băga cuiva pe gât o părere nefondată.



Written by castraveţ

September 25th, 2009 at 8:54 am

Posted in Amperi neuronali

Tagged with , ,

10 Responses to 'Nu tot ce zboară se mănâncă'

Subscribe to comments with RSS or TrackBack to 'Nu tot ce zboară se mănâncă'.

  1. e multa munca cu asta

    daxinte

    25 Sep 09 at 08:59

  2. „da de ce zici „suc de tomate” şi nu „suc de roşii”?”

    pentru ca de la TOMATOES waaaaaaaaaaaai!

    de regula asa purificatori au complexe lingvistice

    Nenormalul

    25 Sep 09 at 16:57

  3. Nu stiu daca ai sau cunosti dictionarul greselilor de limba. Eu il am. Apoi sa-ti zic sincer cred ca autorul o ia razna in destul de multe exemple. Am impresia ca-mi baga pe gat cuvinte specifice unei regiuni si in acelasi timp neaga, sau bifeaza gresit niste expresii pe care am crescut si nu au treaba cu rusisme sau alte schimonosiri.

    De exemplu:
    Gresit: Cat costa salamul acesta?
    Corect: Cat va datorez pentru salamul acesta?

    A doua varianta e o traducere fidela din franceza. Oare de asta e mai corect? Prostii si snobism curat.

    Gresit: Vreau sa ma ung cu glod.
    Coresct: Vreau sa ma ung cu namol.

    Glod a fost dintotdeauna “glod” in Basarabia si Moldova. L-am intalnit deseori in opere literare.

    Gresit: telefon de contact
    Corect: relatii la telefon

    Astea sunt primele exemple pe care le-am luat deschizand la intamplare trei pagini.

    Asa ca… 🙄 fa concluzii. 🙂

    Soacra Mica

    25 Sep 09 at 19:28

  4. nu, nu-l am. Educatia ne vine de acolo de unde nu ne asteptam..booona treaba. A propos, cine e autorul?

    kirpi4

    26 Sep 09 at 15:27

  5. După 1,5 ani staţi în RO, am şi eu problema asta – de a ma strădui sa vb corect, mai rău decât atât, am inceput să sesizez şi sa reacţionez mai mult sau mai puţin adecvat la greşelile lingvistice pe care le fac interlocutorii mei. De exemplu, mulţi habar nu au că expresia “la moment” varianta corectă este de fapt “momentan”, că nu “se merită”, ci “merită”, şi tot aşa.. :-S

    aloha

    26 Sep 09 at 20:54

  6. Cuvîntul “tomate” s-a folosit dintotdeauna în România pentru etichetele de pe conserve. M-am uitat acum pe un borcan cumpărat recent, iar pe el scrie “Pastă de Tomate”, adică bulion de roşii. S-a copiat exprimarea din franceză, unde la “roşie/roşii” i se spune “tomate/tomates”. Englezii folosesc “tomato/tomatoes”, deci “tomato sauce” e “suc de roşii”. Cuvîntul românesc “tomată” e folosit mai mult pentru a se alinia la exprimarea internaţională (franţuzească, englezească, spaniloă, etc.) de pe cutiile de conserve. În vorbirea curentă el nu este utilizat deloc, decît probabil atunci cînd vine vorba de conserve.

    Cît despre “glod”, acest cuvînt nu se foloseşte la Bucureşti, unde se zice “nămol”. Dar se folosesc cuvintele derivate “înglodare” şi “înglodat”, în expresia “înglodare/înglodat în datorii”.

    Arthur

    30 Sep 09 at 11:03

  7. Dacă un cuvânt nu se utilizează într-o regiune sau alta nu înseamnă că nu are dreptul la existenţă atâta timp cât dex-ul şi normele lingvistice nu interzic. E ok şi tomate, e ok şi roşii. La fel şi cu glodul: faptul că nu se utilizează la Bucureşti, ţine doar de “modă” – aşa e moda la bucureşti şi nimeni nu ne interzice să vorbim contrar modei şi în acelaşi timp corect.

    kirpi4

    30 Sep 09 at 11:08

  8. “A propos, cine e autorul?”

    Valentin Guțu

    Soacra Mica

    4 Oct 09 at 19:41

  9. Cum o zis un drug de-a meu care ma inteleje amuia : “Shi huinea, tovarash pioner vajatyi!”

    Daca nu va suparati, ma voi exprima si eu pe marginea subiectului in cauza. A vorbi o limba corect nu e posibil. Limbajul folosit in familie sau cu amicii sau la servici contine un vocabular diferit de la un caz la altu. La fel, chestia asta e valabila pentru Tari, Regiuni, Orase, Cartiere si chiar la celula de baza a societatii, familia. De exemplu, la Ciocana nu se vorbeste ca la Posta Veche. (Ca la Posta Veche se vorbeste in mare majoritate doar o limba, pi*deala)

    Eu consider ca cel mai important e de a transmite un mesaj care sa fie intseles de catre interlocutor, iar alegerea cuvyntului “rosie” inloc de “tomate” sau “glod” inloc de “namol”, si polemica pe subiectul dat e o “huinea totala”. M-am exprimat si eu asa ca sa ma intseleaga tot target grup-ul… de pioneri. 😉

    Vaxile

    12 Oct 09 at 20:09

  10. Eu consider ca cel mai important e de a transmite un mesaj care sa fie intseles de catre interlocutor
    de acord 100%. Cyt despre polemica – depinde de circumstante. Eu cu tine polemica precis nu vreu s fac: ni-s spumpe zilele şi anii:) zi mai ghini dac s-o uscat frunzele de artzar:)

    kirpi4

    12 Oct 09 at 20:14

Leave a Reply