blogu' lu' castraveţ

Vra solearca, vra pashpoi shert, vra la iaz, la neestro sau v hudoi canetz pe malu pashtifiklu pe neabitaimy ostrove.

Sa stau pe mal, singur cuc, yn cort, lynga un palmier zdravan sub care se coace juvina prinsa pe acel neobitaemyi ostrov…sh afara sa ploaie torentzial. Ultima stikla de Johnnie Walker pe jumatate plina, cu etiketa practik spalata de ploaie, zgyryitata de nisipurile pacificului, sta aruncata lynga cort. Da eu stau singur cuc. Sh nu vreau aboslut nimic. Am tot ce-mi trebuie, mai ales toporul cu coada galbena cumparat de la METRO cu 87 lei, 15 bani, bagat adyng ynt-run copac de cocos, la 15 metri de cort. In raza locuintzei mele stau ymprashtiate carapace de scoica, yn care se scurge apa de pe frunzele palmierului. Eu stau singur cuc. De ce oare n-am nimerit pe insula asta ceva mai devreme?
Numai eu sh malul de insula, sh poh de tat shi se yntympla yn Transnistria, Moldova sh alte borzt. Poh cyt yi cursu la dolar, sau pi shi data tre s platesc comunalele, sau ca tre s schimb lacata de la usha…Poh ca acasa tre s vie rudele sh eu n-am facut curat yn casa de 2 luni. Poh ca au sa stee la usha ca n-au chei…Poh ca sasedu ar s vie sh ar sa zyka ka la dynsu yn bucatarie iar curje apa – deam de data asta 4 tazuri timp de 10 minute o stryns…poh ca doua zyle n-an s pot strynje nika din lanul de iabra uda din shelalt capat de ostrov…poh
Eu stau sub palmier sh gust daca-i gata juvina…I gata…yn stikla au mai ramas ynca 2×50 care evidend devin imediat 1×100 sh ultimu trabuc Cohiba scoate primele semne de viatza alba care se ridica spre creasta cortului…Nishte frunze de guaiaba, papaia sh maracuia ynlokuesc menunat patlajelele, pepenii, sh curechiu…
Ploua…deam a patra zy…ma gyndesc c deam ar trebui oleac de soare…

Peste 2 ore din capatul celalat al insulei vin prieteni de-ai mei cu lemne uskate, cu alta juvina ucisa pe neabitaemyi ostrov, sh cu un iashtik de Johnnie Walker, luat din podvalul ny4kuit de shiniva demult, care noi l-am gasit, sh o corobka de Cohiba…

Blea, Jizni nalajivaetsea…

Karo4e yntr-un club de biliard intra un mujyk c-o monitza lagata de curea. El s-apuca sa jioashe biliard, da monitza i-o dat drumu prin biliardnaia. Fara sa stee mult pe ganduri, maimuta padhadeshte la o masa de ruskii biliard, apuca un sharik ashe mai curatzel sh mai neted, shi liohkim dvijeniem ruki, il baga yn gura. Administratoru vede shi i spune mujykului:
– Bai tu, plateste amenda, uite blia sh-o facut monitza ta!
– Ei…l-o myncat, l-o myncat. Graeshte cu dynsa eu nush nika. Nu platesc nish o amenda nica, monita-i jinovata.

Fara rezultat pozitiv yn interesul lokalului, mujyku o luat moniza sh-au plecat.
A doua zy, istoria se repeta: mujycu sh monitza la biliard. Mujycu jioaka, monitza se primbla. Vede ea karo4e pe o masa o banana. Se dushe, e banaba, o baga-n fund, dupa care o manynca. Administratoru vede shi vine la myjik:
-Bai zakalibal tu deamu cu monitza ta, iaka blia o pizdit banana iaka de la masa sheia, sh nu numa ca p pizdit-o, da iaka shi-o facut: o bagato yn cur sh pe urma o myncat-o!
-Ap da, ca dupa cazul de eri ea mai intai verifica cum o sa iasa sh-apoi baga sheva yn gura.

Da iaka aishi tatz trebu s ryda.

Aceast ukaz reprezinta voia Mariei sale Shtefan-cel-Mare catre luminatul Stolnic Pabel sh voinicul Pitar Bladec yntru yntinderea mesei Mariei sale pe vremea soarelui sus, cyn se afla yn tarymurile Puhaceniului shi ashtepta de peste nistru vre-o cyteva mii de turci.

Mare bucurie a fost yn tabara lui Shtefan dupa ce , cei doi ynsarcinatz au fost yntympinatz de restul dregatorimii cu flori shi strigate de mare bucurie. Trei zile shi trei noptzi oastea shi suita lui Shtefan au myncat shi au dansat. Turcii asha shi n-au mai venit.