Archive for February, 2009
Se caută un punct de echilibru
Se pare că cel mai frumos sentiment care ne motivează existenţa, în contextul unor condiţii speciale ce ţin de reciprocitate şi reacţie la ceea ce oferim, devine un factor destructiv al personalităţii. La întrebarea „de ce?” vor răspunde cei ce au de săpat în natura fiinţei umane. Pentru mine întrebarea stă altfel: cum să depăşim acest moment de criză emoţională? Soluţia perfectă este scoasă din subsolurile genetice ale instinctului de autoapărare. Ca rezultat, ajungi în faţa unei dificile alegeri: să-ţi crezi creierul sau să-ţi asculţi inima; să fii un materialist cu sânge rece rezistent şi invulnerabil sau să te laşi pradă senzaţiilor angelice care nu vin în fiecare zi(luna, an…) şi care te pot duce spre orizonturi dificil de imaginat, infantil şi dezarmat…
Şi cu punctul de echilibru cum rămâne? Unde este capacitatea firii omeneşti de a găsi acea mediană între raţiune şi beatitudine?
