blogu' lu' castraveţ

Costopulids 3: Rise of the Machines

with 4 comments

Autori:
Kaban (steelpig2002@yahoo.com)
PINTYOSU (pintyosu@myway.com)

Capitolul I: In-sula Râmei Comune

La noapte începu o ploaie torenţială şi Nimic s-a udat. Costopulidis nu s-a udat. Şpionul s-a udat, Veselul J nu s-a udat. Mâţa s-a udat, Ion nu s-a udat. Adică 50% la sută din personaje s-a udat, iar 50% la sută din personaje nu s-au udat. Deci rezulta ca 50% îs uzi, 50% îs ne uzi.
Oricum soarta lui Veselul J, Ion, Şpion şi Mâţa rămânea necunoscută pentru că Nimic şi Costopulidis au rămas în doi pe această insulă pustie din mijlocul Oceanului îngheţat de Sud.
– Băi, spuse Nimic, cu o oarecare sfiiciune, cum ajuns noi aici pe neobitaemâi ostrov ?
– Nu ştiu, cred ne-am luat duşi de undele magnetice de pe frecvenţa 678,5 şi am urmat sfaturile primite de la Satelitul „JG”.
– Trebuie să aşteptăm o corabie să ne ducă iar la noi, că nu de alta dar trebuie să ud pepenii.

Peste o jumătate de oră de negocieri moderate, cei doi au ajuns la concluzia că trebuie de supravieţuit pe insulă.
– Hai să construim o casă spuse Nimic
– Mai bine ar fi să construim un edificiu sau o clădire
– Trebuie o uilitza imeni „Preanishnikova A.V.”
– Eu cred că mai bine e să construim „Dom Culiturî imeni N. P. Pirogova„ şi ei s-au apucat de construit.
Peste o jumătate de minută „Dom Culiturî imeni N. P. Pirogova„ era gata. Avea 6 etaje şi se afla în nord-estul insulei. Iniţial a fost plănuit să se afle în centru, dar pe acolo trecea meridianul Zero şi încurca la construirea casei. Mai mult ca atât Costopulidis a spart din greşeală cu unghia meridianul Zero şi din el a început să curgă Plasmotron Fluorificat cu elemente de hrustă. Ca rezultat Aljir, Burkina Faso şi Spania au dispărut nu ştiu unde sub apă.
În dom culturâ aveau loc manifestaţii culturale cu ocaziei zilei de naştere. Pionerii cântau cântece de vitejie la ruguri înalte de 40 de metri care provocau mărirea găurii de ozone şi topirea gheţarilor din lacul Ghidighici şi din Cascada Niagara.
– Sunt mulţumit de muncă spuse Nimic, acum putem să ne odihnim
– Mai bine ar fi să găsim ceva mâncare, pentru că până vom număra profitul adus de spectacolele din Dom Culiturî vom muri de foame.
Când se înserase în faţa celor doi veni o Mostră.
– Tu cine eşti – întrebă Costopulidis
– Eu sunt mostră
– Mostră de ce?
– Pur şi simplu mostră
– Unde aici se poate de găsit ceva de mâncare
– Nu se poate de găsit de mâncare nicăieri
– Şi cum atunci de mâncat?
– Prin trtansfer
– Asta cum
– Mergeţi la oraşul Kabul, asta în Cehia, acolo este filială a băncii comerciale Slocvace care deserveşte clienţii în pauza de masă, mâncarea lucrătorilor fiind ascunsă în punci de un kil de plastic. În momentul în care unul din voi transferă bani, altul fură punga şi apoi vă întoarceţi şi mâncaţi.
Cei doi s-au gândit la această variantă, dar au ajuns la concluzia că nu mai trebuie şi au întrebat:
– Iar alte metode sunt?
– Nu ştiu, spuse Mostra, trebuie să întreb de fratele meu Paternul, sau de sora mea Sampla.
– Du-e şi întreabă şi dacă găseşti ceva îţi vom da voie la noi în Dom Culiturâ.
– Larevedere, cu bine, prieteni şi toate cele bune la voi şi la singuri şi la toţi ai voştri
– Hai poşla! Spuse Nimic

La miază noapte cei doi adormiseră, iar Mostra nu venea, în schimb venise un iepure cu suliţa în mână şi spuse:
– iaca, eu am venit.
– Şine tu?
– Eu, epurele
– Da noi nu ne-am gândit că tu ăi să vii, nu ne-am pregătit
– Ei, suşilor, di şi voi aşa postupiţi cu mine ca cu o vacă?
– Scuză, dar care este scopul vizitei? – întrebă Costopuluidis
– Mă scuzaţi, cu cine am onoarea, întrebă iepurele
– Costopulidis, se prezentă acesta
– Aaa, am auzit de tine, apoi adăugă apu hai vreţi să mâncaţi?
– Da
– Iaca eu, iaca suliţa, vânaţi-mă
– Cum
– Băi, oaie, iaca eu, baji suliţa în mine, eu mor, strig, voi mă ardeţi şi mă mâncaţi, blana o lăsaţi pentru cuşmă , oasele le daţi lu Grivei
– Cui?
– La grivei?
– De pulă să mă iei, spuse Nimic şi râse
Iar epurele spuse
– Apu hai, blea, mă vânaţi?
– Nu, spuse Costopulidis
– De ce?
– Mi-i jele.
– De ce?
– Eşti mititel
– Ei şi?
– Şi pufos
– Şâ şi?
– Şi rar?
– Blea, şi eşti tu de prost, oare chiar nu înţelegi esenţa lucrurilor. Binele şi răul – sunt nişte categorii imperativ – valorice ale conştiinţei morale şi ale eticii ca fenomen. Răul există fie sub forma scopului de ase autorealiza în baza altora, fie sub forma lipsei de voinţă, de incapacitate de a se opune presiunii sau tentaţiilor (cruzime, egoism, minciună, laşitate, etc) Iaca tu care eşti mai hâtru, spuse iepurele lui Nimic, vrei să mă vânezi,?
– Nu
– De ce?
– Eu îs vegetarian
– Suca, spuse Costopulidis încet
– Ei şi ce , spuse iepurele, eu tot sunt vegetarian, trebuie să înţelegi că răul real este un oponent permanent al binelui, pentru că doar cruda experienţa a întâlnirii umanităţii cu fenomenul răului rezidă şi face necesară stimularea şi căutarea unor relaţii mai confortabile, mai umane între persoane
– Ei bine du-te acasă, noi ne vom gândi până mâine să te vânăm sau nu, da tu lasă suliţa
– Suliţa no lăs, că puteţi să omorâţi pe cineva cu ea, şi este clar că răul de obicei nu este folosit deschis ca motiv de acţiune, el este deseori motivat ca unică acţiune posibilă.
Şi iepurele plecă, iar cei doi se culcă.
– Pune Budilnicu la ora 7, eu trebuie să mă scol dimineaţa, mă duc la lucru.
– La Dom Culiturî?
– Da.
– Bun.
Şi cei doi adormiseră.

La ora 7 a sunat budilinicu :
„ZZZZZZZZZZZZZZZZZDDDDDDDDDDDDRRRRRRRRRRRRRRRRRRR”

Costopulidis se sculă şi plecă, iar Nmic a rămas să fac curat pe insulă.
A şters monitoarele, a curăţit mâştele, o dat cu morilcă dulapu, a vopsit masa ,o inkleet oboii,şi a strâns praful de pe nisip. Apoi a plecat într-o plimbare. La ora 11 Nimic a găsi o lopată.
– Ia te uită, o lopată, hai să săp ceva, spuse Nimic şi s-a apucat de săpat.
A săpat el o groapă şi a găsi un iaşic mare. Apoi a luat mobilu şi a sunat la Costopulidis
– Alo
– Alio, govorite
– Băi , am găsit clad, vino mai repede
– Unde?
– Aişi
– Iaca vin
Şi Costopulidis se porni să vadă ce clad a găsit Nimic.

Capitolul II: Cladul

Iaşicu era foarte mare şi cei doi l-au scos cu greu. La orizont de odată apăru o corabie asudată şi Nimic a început să retrăiască că va trebuie de delit cu cladul cu corabia şi a început să strige:
– Carantin! Carantin! Holernaia Palocica!
Corabia s-a întors şi a plecat, iar cei doi au încercat să deschidă iaşicul şi nu au putut să-l deschidă.
– Trebuie să-l chemăm pe iepure cu suliţa
– Trebuie să ne delim atunci
– I-om da şi lui oleacă.
Atunci Nimic a deschis notebookul a dat search şi a scris „iepure”. Au apărut 6 rezultate:
1. www.iepure.com
2. iepure. txt
3. iepure.jpg
4. epure cu suliţa
5. iepure@iepure.cjb.net
6. frate iepure
– Care oare este varianta corectă?
– Avem trei podscazki: Pomoşi Zala, pozvoniti drugu şi 50 na 45.
– Care o folosim, întrebă Costopulidis?
– Hai pomoşi zala
De odată veni o fată frumoasă ca o floare de primăvară.
– tu cine eşti? – întrebă Nimic şocat
– Pe mine mă cheamă Zala şi am venit să vă ajut. Pot să vă spun două variante greşite
– Spune.
– 3 şi 5 îs greşite.
– Bine, acum hai pozvoniti drugu, da tu şi şăzi aişi, întrebă Nimic pe Zala, vrei şi tu clad
– Nu, eu aşa mă uit
– Hai du+te, du+te
– Da di şi ai scris du-te cu plus
– Iaca fute-o cu minus şi să nu te mai văd
Zala plecă în lacrimi.
– Nimic a luat mobilul şi a sunat
– Alo? Se auzi un glas
– Alo, cine-i acolo, întrebă Nimic
– Asta drugu
– Spune tu unde e epurele
– Spun două variante greşite
– Spune
– 3 şi 5
– Pe aestea le ştiu, spune altele
– 5 şi 3
– Merci, la revedere, timpu o expirat. Şi Costopulidis, încercăm şi pe a treia
– Da
– Noi vrem podscazca 50 na 45 şi deodată, pe neaşteptate, prin surpindere, pe neprins de veste, fără preîntâmpinare şi foarte enigmatic veniră un colecţionar de CD-uri mp3 şi spuse:
– Iaca Cd meu numărul 50 şi Cd –ul meu numărul 45, eu pun Cd – ul meu numărul 45 în cutie asta, vedeţi?
– Vedem –spuse Costopulidis
– Amu eu ieu cd meu numărul 50, vedeţi?
– Vedem
– Şi îl pun pe cd-ul meu numărul 45
– Vedem
– Şi iesă că 50 na 45, aţi înţeles?
– Am înţeles.
– La revedere
– La revedere.

Tăcerea a cuprins pe cei doi. Colecţionarul de Cd-uri i-a impresionat profund. Au rămas 4 variante nedescifrate_
1. www.iepure.com
2. iepure. txt
4.epure cu suliţa
6 .frate iepure

– Trebuie să o chemăm înapoi pe Zala, ea ştia mai multe, zise Nimic,
Zala veni îndată
– Şi nu ştiţi, aşai
– Nu ştim
– Hai mai bine să ne spui unde e epurele şi noi îţi dăm şi ţie o parte din clad.
– Hai să vă spun:
– Hai spune:
– Hai:
– Iepurile cu I în faţă nu este ceea ce vă trebuie, iar vouă vă trebuie epurele cu suliţa fără I în faţă, cu E în faţă
– Şi unde e el
– El stă ascuns în peştera Draconului şi o păzeşte pe prinţesă
– Fuţi capu,
– Bazariu
– Hai atunci după el
– Hai

În peşteră era macabru, lugubru, tenebru, funebru, obscur şi întunecat. Iepurele stătea cu suliţa în uşa.
– Şi v-aţi hotărât să mă vânaţi, boilor.
– Nu, avem nevoie de tine cu suliţa să deschidem iaşicu cu clad
– Cât îmi daţi? Hai să ne târguim
– Îţi dăm 100%, zise Costopulidis
– Nu 1%, zise iepurile
– 90%
– 3%
– 80%
– 5%
– 50%
– 6%
– 1%
– 99%
– De acord, zise Costopulidis
– Atunci să mergem
Iaşicu era foarte mare de aceea, toţi au apucat de suliţă şi l-au deschis.
În iaşic era o foaie
– Uite ce scrie, întrebă Zala
– Aici scrie:
„libertate
echitate
solidaritate
toleranţă
Nu te lasa traficat!!!!!!”

– URAAA!!! – strigă Costopulidis
– Da cladu? Întrebă Zala
– Nu e aici, spuse Nimic
Enigma sistemică a proiecţiei decepţiei relevată în chipul personajelor date nu putea duce decât la conservarea măsurilor de pierdere a pozitivismului în condiţiile absenţei totale a valorilor cydonice. Epurele avea 8 kg şi 0.89 înălţime, Costopulidis avea să spună:
– Atunci unde este cladul
– Eu ştiu, spuse epurele: Voi credeţi că eu sunt iepure cu I, dar eu sunt epure cu E şi de fapt nu sunt epure, dar epure cu suliţă, eu sunt prieten cu lupu şi cu buha, iar voi sunteţi victime ale imaginaţiei, creaţii ale aebrantului şi holograme scurse prin coridorul iluminiscent al zonei de refracţie.
– Aşa ş-am ştiut, spuse Nimic
– Eu te vreau, spuse Zala
– Eu tot, spuse Nimic şi ei s-au dus la Metropolia Basarabiei să se cunune.

Capitolul III: Piul negru

Costopulidis şi Epurele au stat pe gânduri. Gândurile s-au îndoit şi s-au rupt şi cei doi au căzut în impas. Impasul a fost adânc şi cei doi s-au lovit de probleme, care însă erau moi şi pe ei nu i-a durut. Epurele a scos un Mars şi l-a servit pe Costopulidis, mărturisindu-i:
– Eu ştiu unde este cladul adevărat, dar el este păzit de piratul negrul Piu şi acesta omoară pe toţi pe care se apropie de el
– Dar noi suntem doi, spuse Costopulidis şi tu ai suliţă
– Eu ştiu o poezie, spuse Epurele:
„Epure cu suliţa
Trăieşte pe uliţa”
– Pe ce uliţa?
– Uliţa suliţa
– Care?
– Suliţa
– Ce suliţa?
– Uliţa
– Apu cum se cheamă uliţa?
– Uliţa suliţa
– Suliţa de la sulă
– Nu ştiu
– Atunci hai la negrul Piu şi o să vedem ce face
Peste o oră ei au ajuns la un copac lângă care stătea un piu negru
– Cine voi sunteţi aici?
– Epurele şi Costopulidis
– Care epure ?
– Epurele cu suliţa
– De pe uliţa?
– Da
– Atunci tu cine eşti?
– Costopulidis
– Care Costopulidis ?
– Costopulidis de pe …… – aici Costopulidis se bâlbâi
– Nu ştii?
– Nu
– Şi ce vrei?
– Vreu clad
– Trebuie să ghiceşti o ghicitoare:
– Hai spune
– Ghici ghicitoarea mea?
Costopulidis s-a gândit nouă zile şi 2 nopţi apoi a spus:
– Nu ştiu
– Amu tu epure, spuse Piul negru: răspunde tu la ghicitoarea mea:
– Care ghicitoare?
– Cât va fi 6890786257793239829372
plus 8493758943756489375894?
– Blea, eu şi-s Miciurin, du-te du de aici şi deodată el a scos suliţa şi a pornit la atac
Lupta a durat 4 ore. În acest timp Nimic şi zala s-au căsătorit, au făcut nuntă, Nimic, iera Conu Nire, iar Zala era Conu Nireasa. La nuntă a fost invitat Eufrosinie În acest timp epurele părea să cedeze poziţiile, Piul negru având un arsenal mare de muniţii. Epurele însă nu murea. A murit în cele din urmă Piul negru străpuns de suliţă.
– Bravo, strigă Costopulidis, cum de nu mureai?
– I’m a robot from the future, I was designed to protect you
– Hai amu să găsim cladul
– Poate îi aşteptăm pe Nimic cu Zala
– Lasă, că ei au găsit dragostea, iar noi o să găsim cladul
Sub copac se afla o cutiuţă mică
– Ian deschide blea, spuse Epurele, deschide blea, că nu mai pot
Costopulidis o deschis şi se miră grozav. Acolo era un:
1. perehodnik de la faza minus,
2. o shtanga de traleibus,un shnur palicik pitiorca,
3. o bucata de relisî,
4. caleidoscopul imaginilor bidemensionale proiectat la calculatorul personal macra „Sintez”,
5. sinhrozotopometru,
6. efectiv-(2 bucati),
7. eventual (o bucata)
8. un punct rotund
9. un punct hexadodecadenal
10. un triunghi isoscel cu laturili egale
11. 12-o bucata
13. mehaniceskaia chasti electroparavoza
14. un domeniu de activitate ilicita
15. o sursa de venit
16. un nalog
17. o tara aflata in criza economica
18. o pereche de sharavari
19. un indodii
20. un telespectator fan spoturi publicitare
– Mâţa asta suca m-o zaibit, spuse Costopulidis
– Care mîţă, întrebă mirat Epurele
– Da, iaca mi-am amintit de mâţă şei ră
– Da şi cu cladu, întrebă epurele
– Tu fumezi, întrebă Costopulidis
– Da
– Na fumează, spuse Costopulidis care nu fuma
– Şi epurele a fumat bâciocul de ţigară

Capitolul IV: Apotheosis

– Şi-i asta Apotheosis, întrebă Costopulidis
– Tu blea, eşti prost cu tătu.
– Asta îi concluzia generală pe care ai tras-o
– Asta-i
– Bun, hai să mergem la Nimic la nuntă
Şi ei s-au pornit la nuntă trecând peste o movilă, o colină, un deal, un munte, o vale, un imaş, o holdă, o livadă şi o uşă cu dermantin.
– Uşa era ne v temu, spuse Epurele
Ajungând la nuntă Costopulidis a venit să-l felicite pe Nimic, iar epurele a sărit peste Zala şi a început să strige:
– Ajutor! Provocare, propogandă, Guerila, război ideologic, câmp minat, etcetera.
– Nimic, striga Zala. Ie epurele ista de pe mine.
Nimic luă epurele într-o parte şi ieşiră în coridor cu el
– Băi, şi-i cu variantele estea, tu blea poţi să te porţi
– Zala e sor-mea,eu am vrut să verific dacă nu frate-meu
– Am verificat eu, hai la masă şi stai cuminte că vine popa.

Primechanie avtora:printre cadouri de nunta se poate de mentionat:
• Alebastru de la Sfinta Teodora de la Sihla
• Curpeni de la Cupcin
• Reintegrarea Romaniei în structurile Europene din partea lui
• O frunză de patlajina din partea Asociaţiei de Apicultură
• O cultură bacteriofagă endogenă de la Reprezentanţii dealului Nr. 9 (conii nanaşei)
• Un vint de 40 de Kb de la Asociatia teritoriala Centru
• „Costopulidis i vse vse vse” de la autori
• Inspectoratul Teritorial de Munca al judetului Cluj ce cuprinde Informatii, articole din presa, Codificarea Ocupatiilor din România si multe altele din partea Direcţiei sănătate publică Bihor
• Seriozitateşi profesionalism din partea lui Efrosinie (vezi Snosca)
• Decizia DGPDC, care este valabilă până când Ana Maria Cioabă va împlini vârsta legală pentru căsătorie, cu dispensă la 15 ani din partea la nişte maloletchi (autorul nu le poate identifica şi nu poartă răspundere pentru cadorile oferite de personaje intruse şi care nici macar de futut nu se poate)
• Un episod oarecare din „Tînăr şi nelinştit” din partea tînărului şi neliniştitului.
• UN tranzistor „Maiak” din partea televizorului color Alpha, cu distanţionoie upravlenie, produs de concernul sus-numit cu sediul Buicani (Marshrutka 160) Chişinău, R. Moldova. Cadoul o fost înmînat de ambasadorul plenipotenţial al R. Moldova de pe In-sula Rîmei Comune, domnul Ionuţ Mîţu, a şeptelea nepot din tufarul genealogic a lu Mîţa.
• Un alţibild licenţiat din partea Microsoft Word
• ﭗ ﭖשׂ אּ גּ ﭺﱞﯼ ﻤﻦ ﻑ ﻔ ﻙ – din partea studenţilor de la ULIM
• O poveste care a entuziasmat nu numai publicul dar si critica de specialitate din partea unui narrator independent
• Un turbonaduv cu injecţii şi un şestigranic. Care dacă să roade vcladăşu de la şatun şi podşibnicu drept din stînga, apu el ajută din partea cui oare? Ghici: (Miscarile lui sunt de felina. Este expert in arte martiale. Si cantareste peste 110 kilograme)
• O pulă belită de la mine
• Pericol eminent şi primejdie din partea personajelor negative
• O sechestrare în larg din partea lui Steven Seagal
• O tonă de nisip dublu rafinat şi un chil de moluză, precum şi alte accesorii de lux pe care le necesită o viaţă decentă fără griji şi că să nu fie mucitelino durerors pentru anii trăiţi în zadar (Wasted Years: vezi Iron Maiden !986, cîntecul 2) din partea Şpionului
• Cadouri pentru copilul romanului ucis la Tel Aviv, furate de pe cheptu lui copilul romanului ucis la Tel Aviv (masinuta decapotabila promisa de tatal sau, rechizite şcolare şi dulciuri) de Coiban şi dăruite de respectivul
– Şi eu vreu dulciuri, blea- strigă Costopulidis
– Hoceşi jiti, umei vertetsea – zise Coiban
• www//:http.com.jocuri-distractive.calculitarizate. din partea veselului J
Şi în sfărşit: nunul mare, mic, vornicelul, duşca, bojica, bordeica, iaceica, dezbrăcătorul niresei, violoncelistul, limaxul, oxiorul rotund, branheostoma lanceolata, pitpalacul hruppa diPHteric GUF-GuF, reprezentantul ordinului „Valea Crucii 2”, jenea, liubaşa, calu, xenophobu şi social-liberalul ( democratul, naţional- socialistul, nazistul, creştin-democratul, laburistul, conservatorul, republicanul, les etudiantes)şi cu marele şi cu Bold şi caps Lock şi cu italic şi undeline şi cu gliukuri şi cu COSTOPULIDIS:

El se sculă încetişor şi spuse un tost care nu-şi pierde nici acum autenticitatea sa:
„Alons enfants de la Patrie
Le jour de gloire est arrive
Contre nous, contre vous
Şi Nimic Mu- Mu „
şi a scos cadoul cel mai valoros, enigmatic şi mult aşteptat: Cartea asta pe care o trimis-o pe email la culegător care a scos-o la printer apoi o tipărit-o şi o salvato ca: Cartea.txt, mai apoi o renumit-o ca cartea.doc o uploadat-o pe Internet de unde Costopulidis o salvat-o şi o times-o pe email.
Şi aici partea festivă cu cadourile s-a terminat. A început partea ecologică:

Amenajări de spaţii verzi
– curăţirea terenului de buruieni, pietre, moloz etc.;
– mărunţirea pământului;
– nivelarea terenului;
– împrăştierea seminţelor de gazon;
– încorporarea seminţelor în pământ;
– tasarea terenului;
Cost total – 15000-25 000 lei/mp

Întreţinere spaţii verzi
– umplerea golurilor cu pământ până la nivel 150000 lei/mc;
– seminţe de gazon – 100 000-170 000 lei/kg;
– plantarea arborilor – 50 000 lei/buc.;
– plantarea arbuştilor – 30 000 lei/buc.;
– plantarea plantelor perene – 10 000 lei/buc.;
– cosmetizarea copacilor, care include tunderea, strângerea resturilor vegetale
şi transportul acestora – 50 000-500000 lei/buc.;
– scoaterea copacilor, strângerea resturilor
şi transportul acestora- 100 000-1 000 000 lei/buc.;
– fertilizarea cu îngrăşământ granulat (îngrăşământ plus împrăştierea acestuia) – 50 000 lei/100 mp.;

Peste o oră veni popa şi spuse:
– Cine se însoară?
– Iaca ei, spuse Costopulidis
– Eu mă numesc Subteranean Infiltrator şi îl caut pe terminator III.
– Tu nu eşti popa?
– Eu îs popa sub acoperire.
– Atunci hai să vorbim despre troleibuzul numărul 23 şi decizia Ministerului de Transport de a-i mări ruta cu două opriri.
Ei au discutat şi această problemă pe larg, însă nu au ajuns la un consens. Nunta era pe sfârşite când Costopulidis se apropie de Nimic şi spuse:
– Cum tu aşa, mă leşi şi te însori, cu cine o să umblu eu în pricliucenii?
– Iaca, cu epurele, eu ştiu cine el e de fapt!
– Cine?
– Epurele e Terminator III.
– Ia v shoke. Dapu pe el îl caută popa Subteranean Infiltrator
– Apu iaca Vibrator aista vre să-l omoare pe Iepure, el e din jidchii ţelofan făcut şi nu moare decât dacă-l omori,printre altele aţi găsit cladu?
– Da
– Şi?
– Erau multe şi nevrute
– Şi?
– L-a fumat Epurele
– Bine că nu era roşu, s-a linişti Nimic, Ai înţeles care e cladul esenţial?
– Nu –spuse nimic
– Apotheosis, adica realizarea ascunsă a secretelor tainice ale căror cult criptic arhivat în zip este nu altceva decât omul ca fiinţă subiectivă pentru epure şi epurele ca element obiectiv pentru om. Şi dacă tu ai avea minte să înţelegi asta, şi n-ai fi aşa bou prost, eu aş mai scrie vre-o două pagini cu pricoale, da aşa trebuie de terminat, că mă aşteaptă Zala în zal.

Precum cerneala penetrează creta, aşa şi opera noastră penetrează inimile voastre.

La noi reîntîlniri prieteni.

Opera este dedicată tuturor ostaşilor necunoscuţi căzuţi jios.



Written by castraveţ

January 22nd, 2009 at 11:21 am

Posted in Tunate şi adunate

Tagged with

4 Responses to 'Costopulids 3: Rise of the Machines'

Subscribe to comments with RSS or TrackBack to 'Costopulids 3: Rise of the Machines'.

  1. …au frinat gindurile la jiumatate de propozitie a doua shi aasha di ghini o fost pin’ la urma… da cum di facut asta mai des?

    victoriah

    20 Feb 09 at 16:57

  2. @victoriah
    asta s vede ca e o inspiratie care nu vini zn tat minutu:) isotoria asta, am impresie, o fost scrisa dintr-o rasuflare, la un pahar de jin sau sheva mai exotic:)) o fost un fel de moment poetic. Ashe momente vin rar dac nu alimentezi creeru cu shi trebu:)))

    Da tu ai avut rabdare vad ca sa citeshti tat:))

    kirpi4

    20 Feb 09 at 17:11

  3. klar…afaceristul bancrotizat de criza, cheama contabilul pentru a-i da indicatia: “transfera nishte bani pentru iarba de she-i fermecata sau nishte bautura exotica, vreau sa ma lansez in literatura, ca acum asta are priza la lumea deprimata de situatia social-economica, si iaka numai ce am aflat cum poti sa scrii repede shi la tema. pin deseara sa inchei tranzactia, ca simt ca ma ard artele in timpla”

    victoriah

    20 Feb 09 at 19:41

  4. @victoriah oho sh te mai roope:)) te apushi de scris shevai?:-D

    kirpi4

    21 Feb 09 at 08:43

Leave a Reply