blogu' lu' castraveţ

Odată cu debarasarea de cultura mamă cea unionistă, socialistă şi sovietică ne-am apucat cu toţii să ne recultivăm graiul şi apucăturile. Şi mi se pare mie că uneori n-o apucăm acolo încotro trebuie. Ne americanizăm (dacă vreţi, ne englezizăm), ne francezizăm (de ce nu, deşi nu este foarte sesizabil) numai nu ne românizăm. La graiul nostru cel românesc mă refer. Este o limbă mai mult decât bogată şi noi continuăm să ne educăm cu
cool,
nice,
ok,
no problems,
no way,
give me a break,
slow down,
bullshit,
fuck,
anyway,
funny
şi multe alte clişee pe care le auzim de la vecin şi le vorbim faţă de alt vecin, care la rândul le va spune vecinilor săi. Amicilor şi rudelor. În localuri cu sau fără fiţe. Fără doar şi poate că acestea au dreptul la viaţă, dar oare chiar trebuie să exagerăm, să ne lăsăm influenţaţi şi să uităm că ne putem exprima foarte frumos şi în limba română?

Update:
Da, utilizăm multe rusisme, ceea ce este mul mai grav decât am utiliza americanismele. Problema e că rusismele ni le-a băgat pe gât regimul sovietic pe când americanismele le luam noi singuri.