Paşi spre lumină
Am ceva timp de când nu fumez. În perioada aceasta, zi de zi, scriam câte ceva despre subiect şi despre sentimentele pe care le trăiam în acel moment. Au fost prea multe şi prea complicate ca să le exprim pe hârtia virtuală. Unele urmează. Citisem în una din enciclopediile lui Bernard Werber despre marcarea evenimentelor pe parcursul întregii vieţi şi importanţa acestor marcaje. Ideea constă în a marca fiecare treapta semnificativă a vieţii într-un mod mai special, de exemplu moartea unei persoane apropiate prin doliu, un succes mare printr-un party mai deosebit cu prietenii, etc. Astfel se creează efectul depăşirii acestor momente şi respectiv crearea condiţiilor pentru începerea unei noi etape, spre noi orizonturi, cu noi încercări. Sau, dacă e să definim la general, spunem EVOLUŢIE ca personalitate, caracter.
La un nivel de abstractizare mai general, am văzut ceva interesant în faptul de a marca emoţional experienţa mea de a nu fuma (încă nu îndrăznesc să zic “a lăsa fumatul” :-D).
Pas 1
Trebuie să alegi momentul. Mă gândesc eu, momentul poate fi oricare. Eu l-am ales pe unul dificil, zicându-mi ca daca-l las acum, o să pot sa-l las oricând, deşi nu prea vreau să mă gândesc la asta. L-am ales dificil ca un răspuns la ceea ce aveam de trăit şi care era greu de suportat. Am ales pentru primul pas un moment dificil ca un background pentru nişte trăiri mult mai dificile decât cele de rezistenţă faţă de tentaţie…
Durată: [2009.01.19 00:01 – 2009.01.21 08:30]
Pas 2
Rezistă o zi. Cum vrei, dar rezista. Motivează-te şi fă ceva în paralel cu rezistenţa faţa de tentaţie. Fă ceva în paralel pe subiectul tentaţiei. Discută, scrie despre asta. Fa ce vrei cu asta, doar nu fă asta. Gândeşte că deja ai început să lupţi cu asta, şi deja ai câteva lupte învinse. Gândeşte-te că eşti capabil să învingi războiul.
Aşteaptă următoarea lovitură, şi fii gata pentru dânsa, şi fii sigur că lovitura va veni. Respiră adânc…şi aşteaptă.
Durată: [2009.01.21 08:31 – 2009.01.21 18:30]
Pas 3
Acceptă şi opreşte lovitura şi priveşte-ţi inamicul în faţă. Studiază-l şi convinge-te că este slab. Mai slab ca tine. Accepta loviturile şi joacă-te cu ele. nu sunt decât mişte bulgări de zăpadă. Opreşte toate loviturile şi aşteaptă până se opreşte, aşteaptă până pleacă. Nu ceda ispitei, nu te gândi că stai bine pe picioare şi-ţi poţi permite să cazi. Va trebui să înveţi mult să stai pe picioare după ce cazi.
Ai răbdare şi aşteaptă.
Durată: [2009.01.21 18:31 – 2009.01.22 18:00]
Pas 4
Nu te lăsa furat de gânduri negre şi motivează-te că trăieşti o experienţă nouă şi găseşte-o interesantă. Lasă-te provocat dar nu participa la provocare.
Durată: [2009.01.22 20:30 – 2009.01.23 01:00]
Pas 5
Relaxează-te şi fii mândru că ai mai rezistat odată. Ai rezistat aşa cum n-ai rezistat niciodată. Culege-ţi laurii şi pune-i că să-i vezi data viitoare când mai întâlneşti duşmanul. Nu aştepta următoarea întâlnire cu inamicul, fii gata şi caută-l singur. Provoacă-l tu şi râzi-i în faţă, cu ochii larg deschişi.
Durată: [2009.01.23 07:30 – 2009.01.23 18:00]
Pas 6
Încă mai eşti ne sigur de mişcări, încă mai mergi prin întuneric. Dar deja recunoşti pereţii tunelului.
Dă ochii cu inamicul şi simte-te pe un teren cunoscut. Convinge-te că eşti pe teritoriul tău, că inamicul e străin aici. Luptă.
Durată: [2009.01.23 18:30 – 2009.01.23 23:20]
____________
La 2009.01.23 23:40, eram la Muz-Cafe 44, după aproape un an de absenţă. M-am aşezat la bar, mi-am luat o Stela, shi mi-am aprins un Parliament. Ultima ţigară la fel de gustoasă am fumat-o şase ani în urmă.
De azi, 26.01.2009, urmează alţi paşi, la alt nivel cu altă stare de spirit. Nu mă tentează nimic. Sunt calm şi am impresia că ştiu să NU fumez demult. Vedem ce urmează…
____________
Pas 7
…
Updated on 05.02.2009
paşi în sensul invers. invers în spaţiu, invers în timp.
1. n-o să mai am niciodată o poză cu ţigara în gura.
2. n-o să mai savurez cafeaua cu ţigară
3. n-o să mai fac degetele mele fericite palpând cutia de ţigări, celofanată şi moale
4. n-o să mai scot din gură clăbuci graşi de fum
5. n-o să am cu ce umple timpul în momente de inactivitate…
Altele nu găsesc în minte. Se pare ca e o motivaţie…