Archive for the ‘Petica şi Vasilii Ivanovici’ tag
Brainstorming pentru amatorii de bancuri
Nu-i secret pentru nimeni că fiecare din noi este antrenat într-un proces continuu de schimbare: atât pe plan material, cât şi pe plan nematerial. Nu, nu despre plan şi senzaţia de schimbare cauzată de acesta este vorba. În acest post este vorba de umor, cât n-ar fi de surprinzător. În particular, despre bancuri. Când am înţeles eu noţiunea, erau la modă bancurile despre lup şi iepure şi despre Peticaşvasilivanci (faptul că ăştia-s două personaje diferite l-am înţeles nu de-odată). Eu vă zic amuş câteva din primele bancuri (stilul şi vocabularul sunt lăsate aproape intacte) pe care le-am auzit eu mulţi ani în urmă, pe urmă e rândul vostru. Eu numa când mă gândesc la ele, mi se face pleata măciucă:
1. Lupul ş-o cumpărat motoţîclă cu calească. Şi cum se cătăia el prin pădure îl vede pe iepure.
– Ei, Volc, spoate ş eu s mă cătăi cu tine în calească.
– Da, s poate. Sui.
Merg ei, merg. La un moment dat văd un sarai. Da la lup nu lucra tormozul. Şi ei au intrat în serai cu tot cu motoţîclă. Iepurle o dovdit ş-o sărit, da lulu nu.
După ce s-o tamponit în serai, iepurele întreabă:
– Ei, Volc tî gde?
– Ia zdesi v sarae, zubî sabiraiu.
2. Peticaşivasilivanci fuge de nemţi. Văd o casă şi intră acolo şi se ascund în cuptior. Vin nemţii şi aprind focul. În casă se face cald şi nemţii zic:
– Gud, gud.
Da peticaşvasilivanci spune:
– Gud gud, mne iaiţa jgut.
Ian amu voi spuneţi, care o fost primele bancuri?