blogu' lu' castraveţ

Gara este locul unde eu pot sa stau mult.

Pentru că gara este locul unde am petrecut cei mai buni prieteni când au plecat. Pentru că gara este locul unde am întâlnit prieteni când au venit. Pentru că gara este poarta pe care oamenii ies in căutarea unei vieţi mai bune.
Gara este cel mai simplu instrument de evadare. Read the rest of this entry »

Este aşa o mişcare care se numeşte „Hai Moldova”. Păi iată ei, de ceva vreme încearcă să sensibilizeze masele pentru a fi mai receptivi la problema gunoiului, care ne afectează pe noi toţi. Ultimul eveniment legat de acest subiect a fost pe 19 martie 2011, când în Valea Trandafirilor s-au adunat, după cum spun ei, 300 de oameni ca să facă o curăţenie de test.

Aşa că, la 19 martie 2011, 10:00 Daniela a spus “Poehali!”.
Read the rest of this entry »

Ca să faci ceva, trebuie să ai un pretext. Ca să existe pretextul de a merge undeva, trebuie neapărat sa ţi-l faci. Preetenul meu cu atomobil personal 2look şi-a făcut minunatul pretext de a bea la mine o cafea.
– Oare să nu ne ducem noi astăzi undeva?
– Oare!
– Nu cumva la Căpriana?
– Cumva!
– Ap io vin sa beau o cafea la tine.

Cât timp el sorbea dintr-o Lavazza potolită cu o cutiuţă de frişcă, fără zahăr, eu Read the rest of this entry »

Vlada a scris despre păcătoşi. Da eu am scris oleacă despre altceva, pentru că mi-am amintit, în comentarii.

1. Mâca mea avea un păr super lung şi ea în fiecare sâmbătă îl spăla cu şampon şi pe urmă îl clătea cu gaz. Sau invers. După deportarile prin care a trecut, cred că remediul ista impotriva paraziţilor capilari a rămas în sânge. Chiar dacă paraziţi nu erau.

2. Eu nu aveam păduchi dar nici cu gaz nu mă spălam.

3. Mâca mea, când eram eu mic (I-a sau II-a, sau in general incă nu mergeam la şcoală) m-a luat odată la biserică. Fix aşa cum spui tu: aier închis, babe puturoase, idee n-aveam ce spune preotul pentru ca ma dureau genunchii de stat în genunchi şi ma uitam cu zaviste diavolească la babele care stateau aşezate pe scaun, lângă perete. Era duminică.

4. Luni şi eu şi sormea aveam păduchi. Maică-mea a stat o zi intreagă şi ne-a cules de păduchi, şi pe mine şi pe sor-mea. Fără gaz, ca-i era jele.

5. Aşa am fost eu prima dată la biserică. Aşa am fost eu ultima dată la biserică. Înmormântările, botezurile, nunţile şi vreo două paşte sfinţite za campaniu cu moş-mio, care au urmat mulţi ani după aceea, evident nu se socot.

1. Biden se duce, borţile rămân.

2. Cu un Biden nu se face primăvara.

3. Bidenul nu vine de multe ori la Moldova.

4. Bidenii nu aduc fericirea.

5. Cine-l ştie pe Biden are patru ochi.

6. Nu tot ce zboară e Biden.

7. Tot Bidenu-i priceput.

Update:

8. Dacă tăceai, Biden rămâneai! (© Oleg Ciubotaru)

Fără culioaşe tot îi normal. Baietii iaca vor sa facă ceva întro-o singură zi: pe 16. Dacă am să fiu in Moldova şi n-am să fiu la lucru, ap oi vede ce-oi face. Cam de 5 ani tot ridic de pe jos un muc de ţigară sau co corobcă de conservă ruginită acolo unde merg să destup alte corobci de conserve sau să produc mucuri de ţigară. Faptul ca de 8 luni nu produc muci (de ţigară) nu se socoate. Şi în general pe 16 nu se socoate. Întrebarea mea este: gunoiul strâns, nu tot acolo unde toţi gunoiul duc, va fi dus, întâmplător, de unde îl suflă vântul şi-l împrăştie sub alte garduri? Poate de la asta trebuie de început?

Inca ceva (update):
Câte pungi plătite cu 1 leu, 2 lei, 3 lei poate cumpăra un pensionar, lunar? Da’ cei care nu fac parte din categoria asta? Da acei care au suficient spaţiu în spatele maşinii care papă 12 litri la sută, cam câte pungi de pânză vor aduce cu ei?

Un bărbat adevărat de 8 martie trebuie să se scoale mai devreme decât de obicei: la 9:30.
Un bărbat adevărat de 8 martie trebuie să se pieptene frumos şi să-şi dea papucii cu lac.
Un bărbat adevărat de 8 martie trebuie pe neobservate să iasă din casă şi să cumpere trei garoafe. Sau să le scoată de la balcon, unde le-o ascuns alatăieri când le-o cumpărat, de două ori mai ieftin.
Un bărbat adevărat de 8 martie trebuie să scoată demonstrativ gunoiul din casă şi toate sticlele adunate sâmbătă şi duminică.
Un bărbat adevărat de 8 martie trebuie să aducă femeii lui ceaiul in pat. Sau cafeaua. Trebuie numaidecât s-o pupe. Şi s-ăi spună „cu 8 martie”.
Un bărbat adevărat de 8 martie trebuie să spele blidele.
După asta, un bărbat adevărat trebuie să sărbătorească această zi solemnă cum scrie cartea: în bar, cu băieţii.
Şi să-şi eie de-o grijă până la anul, de 8 martie.

Eu ştiu doi paţani: unu-i mai mare, altu-i mai mittel. Şel mai mare, doua luni în urmă o decis ferm şi precis că el cu foştii coleji de liceu bere nu mai be. Şi de-atâta el o deschis avtoservis. Drept o decis. Şel mai mittel, ni-o arătat 15 ani în urmă cum trebu corect de suit pe stencă fără accesorii adiţionale din seria scară, stremiancă sau mânere de uşă de intrare de cameră de lângă stencă. Normaaal. Cămeşa, maica, pantalonii şi plămânii mei de-atunşi tot aşa cred. Cuvântul „ki-iaaa!” tot de la dânsul l-am învăţat. Amu, şi eu, şi frattili lui se uita mai prudent la el. De-atâta că „ki-iaaa!” de atunşi i s-o părut puţin. El azi e foarte „ki-iaaa!”. Apu iaka: dacă ai 7 ani şi vrei să afli şi ascunde tat-to pe pervazu la stencă, dacă ai aflat deamu şi ascunde tat-to şi vrei să arăţi la padrug-ta da ţi-i striom că drug-so că te-a spali-ti, dacă pur şi simplu nu eşti de-acord cum o fost regizat “Mortal Combat”, dacă nu poţi hali sushi pe stomacul gol, ne chisat de chişioare, dacă şapagatul lui Vandam ţi se pare aţă de mosorel, spune-i lu Andrii – el ţi-i omu.
„KI-IAAA!„ şi problema-i rezolvată.

Postul ista o fost scris dijeaba,fara promisiuni cu marea şi sarea, şi fără bablou. În timpul căţăratului pe stencă, a avut de suferit numai reputaţia autorului şi stecla pe care el o crăpat-o. Altshinevai n-o avut de suferit. Parcă.