Hristosonvet
Am fost. I-am pomenit. Oare di şi lumea asta aşe de tare crede ca la lumea şeialaltă î-i aşe de tare sete. Plus la asta, aşei de pe lumea asta cred ca la aşiilalţ tare le plaşe sa amesteşe. Dumnezău s-ma ierte.
P.S. Nu tare la temă, dar anigtot. Azi la ţîntirim ni l-o zis. Moş-mi-o Tolea.
Un buddhist, un musulman, şi un frate moldovan creştin de-a nostru, s-au întâlnit în împrejurări necunoscute. Şi s-au apucat de chept unu pe altu, a cui credinţă e cea mai puternică.
– Fraţilor, zice budistul, a mea credinţă e cea mai puternică. Iaca de exemplu într-un an o plouat 3 saptămâni la rând. Şi om, şi juvină, şi copac, şi floare erau sortiţi mistuirii veşnice de pe faţa acestui pământ. Şi eu când am văzut aşa, m-am urcat în munţi şi am urcat la cer cea mai fierbinte rugă, şi Buddha m-a auzit. În câteva minute, în jurul meu, în raza de 2 kilometri, s-a făcut soare. Norii au dispărut şi pământul parcă s-a înălţat, şi tot ce-a mai putut fi viu, s-a adunat pe acea insulă. Şi s-au salvat şi insecte, şi păsări, şi cerbi, şi oameni, şi felurite feluri de fiinţe vii şi nevinovate, de s-a putut păstra şi neamul nostru, şi al lor.
– Da la noi în pustiu, continuă musulmanul, trei ani n-a plouat. Se uscau şiopârlele la umbră, şi fierbea nisipul în fântâni. Şi eu am lăsat casa, mi-am luat neamul şi cămilele şi m-am pornit în inima deşertului. Şi acolo eu am îngenunchiat şi am plecat fruntea pe nisipul lui Allah. Îmi păjoleam fruntea dar mi-am dus ruga până la capăt. Şi atunci s-a desfăcut cerul şi a plouat. În raza de 2 kilometri a turnat cu găleata. Şi a răsărit în câteva zile o oază cu un lac bogat în peşte şi nuferi. Şi atunci am fost salvaţi. Noi suntem poporul cu cea mai puternică credinţă! Allahu Akbar!
– Da eu şi să vă spun. Vinem eu într-o duminică de la biserică. Şi nu fac niş trii paşi, mă uit, în nijlocul drumului un portofel. Şi nişi ţipenie de om împrejiur. Să mă ridic să-l eu – nu pot, e sfânta duminică şi eu vin de la biserică. Să merg mai departe, parca nu m-aş urni din loc. A mai treşe alt creştin după mine, şi a păcătui el. Am stat, am cujetat, m-am chnuit. Nu ştiu şi să fac. Parca parcă încă-ni sunau cuvintele îndrumătoare ale preotului. M-am învârtit de două ori împrejiurul lui, m-am uita cum luşeşte la soare şi nu mă putem urni din loc. M-am mai uitat odată împrejiur, m-am aplecat şi l-am dischis cu un dejet. Şi poate mă duşem mai departe acasă. Da deam precis nu putem. Erau şi nişte ruble într-ânsul. Şi parcă am vrut să scot o hârtiuţă. Şi biserica la trii metri, şi cum să apuc eu lucru străin, az, taman duminică. Şi cum stătem eu şi uitându-mă sângur la lupta me in sinea mea cu păcatul, am chicat deodată în jenunchi şi am zis în gândul neu şei mai lungă şi mai adâncă rugăşiune pe care o ştiem. Şi să vezi marea putere a lui dumnezău: împrejiuru neu, în raza de 2 metri s-o făcut marţ.
Ni-o placut … mai ales cum il ardea druntea pe musulman … :)))
Nata
2 May 11 at 08:53
Oare di şi lumea asta aşe de tare crede ca la lumea şeialaltă î-i aşe de tare sete
—
Raspuns: pentru ca pe lumea cealalta, conform traditiei ortodoxe, oamenii nici nu au vii, nici nu au poama, nici nu au nimic (cu exceptia celor care au nimerit in rai).
Deci ceea ce se da de sufeltul lor de pomana, aceea si primesc, caci nu exista o alta metoda de a le oferi ceva.
Cu toate acestea, a da de pomana de sufletul cuiva si a te imbata sunt doua lucruri diferite, pe care moldovenii deseori le confunda.
Vitalie N.
5 May 11 at 10:13
sorry de offtop…kirpi4, recomanda urgent un stomatolog bun la pret rezonabil…plz…pe pereti ma catzar….
Nenormalul
13 May 11 at 10:06
50gram. E ca cu myna! Da dac serios, pot sa-ti dau in privat. Numa k in zilele noastre “bun” sh “rezonabil” nu pre se pupa:)
kirpi4
13 May 11 at 12:01