blogu' lu' castraveţ

Într-o casă trăiau trei prieteni: Minkel, Petra şi Ihalainen.

N-ii a mânca, o spus Minkel.
N-ii a mânca, o spus Petra.
N-ii a mânca, o spus Ihalainen.

Mâncare nu-i, o spus Minkel.
Mâncare nu-i, o spus Petra.
Mâncare nu-i, o spus Ihalainen.

Minkel sh-o luat undiţa sh-o plecat.
Petra sh-o luat puşca sho plecat.
Ihalainen sh-o luat coşolca ş-o plecat.

Minkel s-o dus la iaz.
Petra s-o dus la munte.
Minkel s-o dus la pădure.

– Undi-i peştele meu cel mare?, întreba Minkel.
– Undi-i iepurele meu cel sprinten?, întreba Petra.
– Undi hribul meu cel măşcat?, întreba Ihalainen.

Minkel o vazut cum apa face valuri.
Petra o vazut cum frunzele chică pe jios.
Ihalainen o văzut ceva sub frunze.

– Aista lu Petra, aista lu Ihalainen, da aista mie, numara peştele Minkel.
– Aista lu Minkel, aista lu Ihalainen, da aista mie, numara iepurii Petra.
– Asta-i bună. Asta nu-i bună. Asta matincă tot nu-i bună…sau îi bună. Asta matincă precis nu-i bună, aşa parcă, număra şiuperşile Ihalainen.

Sara Petra o intrat în ogradă, pe urmă în casă.
Sara Minkel o intrat în ogradă, pe urmă în casă.
Sara Ihalainen o intrat în ogradă, pe urmă în casă.

Minkel o prăjit trei peşti.
Petra o copt trei iepuri.
Ihalainen o fiert o coşolcă cu ciuperci.

– Gustaţ mai întîi şi videţ şi peşte bun am adus eu, o spus Minkel.
– Gustaţ mai întîi şi videţ şi iepure bun am adus eu, o spus Petra.
– Gustaţ mai întîi şi videţ şi şiuperşi bune am adus eu, o spus Ihalainen.

Minkel o mâncat ciuperci ş-o murit.
Petra o mâncat ciuperci ş-o murit.
Ihalainen n-o mîncat şiuperşi că s-o terminat. Ihalainen o mâncat trei iepuri şi trei peşti şi n-o murit.

Minkel tăcea.
Petra tăcea.
– Păcat, o spus Ihalainen.