blogu' lu' castraveţ

Amintiri la gura sobei

with 12 comments

Au trecut aproximativ 8 ani de când bunica a plecat în lumea celor drepţi. Şi iată că după 8 ani, nepoţii şi feciorii au sucit cheia ruginită de la uşa casei ei şi au dat buzna înăuntru ca să strice liniştea la cine ştie câte generaţii de păianjeni aciuaţi prin toate ungherele. Ideea a venit spontan: trebuia să găsim un cuptor pentru a pregăti oalele cu găluşte. Cuptorul bunicii, chiar după opt ani, funcţionează la fel de bine. Este uimitor să realizezi câte amintiri poate ascunde un loc unde nu ai mai fost demult.
Sub gura cuptorului se ascundeau câteva cutii goale de ţigări fumate de unchii mei. Le-am descoperit abia acum. Dacă e să pun cap în cap amintirile mele cu ce fel de ţigări fumau ei, astea stau aici de vreo 15 ani.
Img 228_wp

Aici lângă uşă, sub oglinda cea ovală stătea dulapul cu dulceaţă şi televizorul alb-negru.
Img 208_wp

În casa cea mare dulapul cu oglindă şi servantul cu pozele copiilor bunicii. Pozele astea sunt mai bătrâne ca mine. Cândva dulapul era plin cu pahare şi bunica le scotea la sărbători. În dulap am găsit borcane cu dulceaţă şi mărar verde pus la sărat pe iarnă. Sunt sigur că stă aici de mai mult de 10 ani, deşi pare că capacul a fost pus pe sticlă anul trecut.
Img 214_wp

La lumina acestei lampe bunica ne povestea istoriile ei de viaţă. Pe vremuri curentul electric era dozat, fiecare trebuia să aibă măcar o lampă. Lampa n-a mai ars din vremea când s-a oprit ceasul.

O senzaţie foarte stranie te copleşeşte când intri aici: totul pare foarte mic, în miniatură aş spune. Şi chiar dacă îmi dau seama că timpurile pe care le păstrez în aminitiri s-au scurs când eu eram foarte mic, oricum acum nu-mi vine a crede că această camera de patru pe trei metri, avea un pat, 2 dulapuri, un frigider, multe scaune şi la sărbători aici încăpeau 15 oameni. Mda, unde era masa şi patul, acum stă nişte mărar uscat de 8 ani de zile. Ţin minte că iarna în casa mare era foarte frig. Când erau mulţi în casă, ne culcam şi aici, de obicei de sărbători. Stăteam în altă cameră, pe cuptor, ne încălzeam, pe urmă ţuşti în casa mare şi ne băgam sub ogheal. Dura 5 minute ca acel ogheal să devină cel mai cald şi mai moale ogheal din lume.
Img 227_wp

Mai bine de opt ani în urmă a fost călcată ultima cămaşă şi făcută ultima pârjoală. Sus, în colţul stâng pustiesc cele două geamantane în care bunica îşi aduna lucrurile pentru ultimul drum. Tot sus, pe hornul sobei stătea uitată cutia cu nasturi. Era una din jucăriile mele preferate pe când aveam 5 ani: „bunghii lu mâca”. Bunica croia des la maşina de cusut rochii şi halate, aşa că fasoane şi modele de bunghi erau la dânsa oleacă. Altă jucărie la bunica erau cutiile de chibrituri, bunica avea vreo 200 de cutii şi toate erau din lemn.
Img 238_wp

Bojica pe care o pupam de mici şi moara lui Don Quijote.
Img 248_wp

Pe plită, după perdea am găsit câteva pahare granionîie cu care beam cândva compot. N-am putut rezista tentaţiei şi le-am luat cu mine.
Img 203_wp

Podul bunicii se vede din casă, de lângă uşa de la iatac.
Img 258_wp

Chiar şi fiind deja demobilată în mare măsură, aplecat pe-o coastă, casa bunicii ascunde încă o groază de amintiri în detaliile, pe care din păcate, n-am reuşit să le prind.
Da, şi se pare că amintirile din copilărie se ascund cel mai bine de noi, dar când mergem să le cautăm rătăcite prin ungherele din casa bunicii devin cele mai colorate, cele mai sonore şi cele mai sesizabile amintiri.



Written by castraveţ

November 16th, 2009 at 5:25 pm

Posted in Jurnal de bord

Tagged with , ,

12 Responses to 'Amintiri la gura sobei'

Subscribe to comments with RSS or TrackBack to 'Amintiri la gura sobei'.

  1. Asta-i casa, in care pentru noi, cuptorul nu se va raci nici odata…

    buldang

    16 Nov 09 at 18:26

  2. asta in ce regiune a tarii? ce straniu, cat de similare pot fi casele de la tzara.
    frumos, trezit nostalgii:)
    mi-a amintit de o poezie care incepe cam asa: hurry to love the people/ they all leave so fast

    Unda

    16 Nov 09 at 23:45

  3. In centru, Negureni, r-nul Teleneshti

    kirpi4

    17 Nov 09 at 08:37

  4. foarte frumos!
    danke pt amintiri

    Nenormalul

    17 Nov 09 at 13:06

  5. Sa-mi dai si mie vreo 2 stakane granionyie pentru compot ca am si eu niste amintiri de pe vremurile acelea.
    Varu Dorin.

    buldang

    17 Nov 09 at 22:46

  6. fashim:)

    kirpi4

    18 Nov 09 at 09:02

  7. Amintiri placute. Credca deja de vre-o jum de ora stau si trec prin minte amintirile de la casa bunicii si strabunicii. Merci Dinu pentru poze, stii cam asa arata si casa strabunicii mele. Merci

    lizun

    17 Nov 09 at 23:47

  8. Mi-am amintit si eu de bunica mea si de “bunghii lu maca”. Chiar era cea mai placuta ocupatie a mea: sa-i sortez dupa marime, culoare, numar de gauri…
    Mie imi mai placea sa ma uit necontenit la fotografii.
    Bunicamea avea un geamantan si in el avea diferite lucrusoare de-ale ei: o bucatica de dantela, ilustrate, scrisori, facturi, un ceas vechi, flori din plastic, un manunchi de busuioc. N-am cum sa le uit ca in fiecare zi ii ceream voie bunicai sa ma uit “in valiza”. Asa ii zice ea. Mai este si acum. Cand ma duc acasa aduc poze, cu permisiunea bunicai si a ta desigur 🙂
    Nu stiu cum le chitesti si le potrivesti, dar nimeresti drept in tocika.
    Multamesc tinere!

    nika

    19 Nov 09 at 17:55

  9. super:)
    “a le chiti, shi a le potrivi” ynseamna a simti – nish un secret, nica;)

    kirpi4

    20 Nov 09 at 08:53

  10. Frumos ca nu ti-ai uitat bunica.
    Dar bunicul?
    Si ce s- aintamplat cu casa intre timp?

  11. da,trezeste nostalgii…
    eu mimi amintesc cum bunica ta kea Palina lukra in gradina si noi mergind e drum ii zicea: Doamne ajuta la care ea imediat raspundea ” MÎnţămăsk Dă Doamne”….
    si va ma trebui sa mnia pvestesti intr-un material despre copakul de ciresi din fundul gradinii si cel de abrikoshi,dar cum furam seara de acolo deja ,cu parere de rau nici tu nu stii…|
    cu mult respect vecinul de peste drum…:D

    Anonymous

    4 Feb 12 at 02:58

  12. Noroc vecine, de cires eu stiam:) Credeati voi ca eu nu stiu:))

    kirpi4

    7 Feb 12 at 10:20

Leave a Reply