blogu' lu' castraveţ

Mi-am luat stativ de masă pentru aparat. Odată cumpărat, stativul trebuie testat. Şi cu ce să-l testez dacă nu cu primul lucru care-mi sare în cale. Şi prin minunata fericire a întâmplării, primul lucru care a sărit în faţa ochilor a fost propaganda religioasă găsită în cutia poştală, verificată imediat cum am intrat în bloc, acasă. Read the rest of this entry »

Fotografie din 20.06.2009, s. Cioara, Hînceşti, în grădina lui nea Milică.

Sâmbătă dimnecioară, cu centura pusă şi cu permisul în buzunar pionerul a pornit la drum lung în căutarea celor nevăzute pentru unii şi văzute dar dorite de mult pentru alţii. Spre Leuşeni, spre satul Cioara. În maşina închiriată erau doi: un şturman şi un şofer. La jumătate de cale, rolurile s-au schimbat cu locul. Fericirea şturmanului care deja era şofer a fost mare, dar cu un gust amar de amendă care imediat s-a împărţit la 8 şi a devenit mită. Motivul? 96 KM la oră pe imaginea radarului imediat după restricţia de 70KM/H desenată frumos cu negru în mijlocul unui cerculeţ roşu.
– Heee, domnule, ai îmbogăţit numa şi statul cu 800 de lei. Unde te grăgheşti aşa? Read the rest of this entry »

Bustul lui Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor, privit din spate, trădează un profil masculin. Un unchi de-al meu spunea odată (în glumă cred eu) că respectivul reprezintă autoportretul sculptorului.

Conform wikipedia sculptorul este Lazăr Dubinovschi. Căutând poza acestuia este evident că asemănare nu este nici pe departe. Aş spune eu că seamănă mult cu Nicolai Vasilevici Gogol. Nu ştiu dacă Gogol a avut vreo vizită sau activitate prin Chişinău, sau dacă sculptorul avea preferinţe personale pentru acesta.

De la stânga la dreapta: Dubinovschi, Gogol.

Poate ştie cineva dacă această presupunere poate fi considerată fondată, sau este o pură iluzie optică şi nu are nici o valoare istorică.

Dinspre negru vine somnu neu de-atunşi
Să mă scoată, să ducă şi să m-arunşi
Îl aştept şi nu mai pot să zbor şi nişi
Să mai merg de obosală şi-apu chişi

Doi ţărnişi în ochi să rup şi nu mai ţîn
Ne-o rămas o viaţă şi puţîn
Să aştept eu somnu la care ţîn
Ard de nerăbdare ca să, ca să vin

Somnu vine ca la care cînd şi cui
O venit şi omu iaca deamu nu-i
L-o-îngiţît pămîntu dînsu mama lui
Şi să faşi şi nică, nică nu poţi să spui

NaNi NaNi numa poţi să urli înşet
Cîte-o dată sus te uiţi şi zîşi “Privet”
Tătî viaţa nu ai cînd – primoi efir
şi te linişteşti că sus îi mare pir

Tătî viaţa-n carte scrie trebu-s te găteşti
Nu fă şeea, asta, aşa să nu grăieşti
Cît mai des în viaţă apu să posteşti
Ca acolo sus pofta-s ţi-o potoleşti

Da cînd te gîndeşti aşa mai ghinilşor
Nimeni tolcom ştie dupa şi mori
Numa morţii ştiu da tac de două ori
Dacă tac însamnă că nu-i chiar ghine-acolo ori

Îi aşa de ghine c-o uitat de noi
O uitat de foame, seti şi război
Si de dragoste de-aşeea cîn eşti în doi
Şine dracu-o dispărţit pe noi de voi

Vadim Ivanov ©

Subiectul campaniei: de alcătuit o denumire de produs/marca şi sloganul acestuia pentru a scoate pe piaţa un produs nou. Să luam de exemplu banal: pelmeni, colţunaş, chiroaşte, ravioli sau alte denumire de învelitură de aluat cu nacincă de carne.
Urmează un brain storming realizat în cadrul unui cerc restrâns de “specialişti” 100% în domeniu:
Read the rest of this entry »

Geografie:
Este situat la aproximativ 70 KM de Chişinău, în s. Şerpeni, Anenii Noi. Read the rest of this entry »

Amoris in Floris – Petalis in Genitalis
*
Vesperis floris luciferi morbis
*
Hodiernus rosae cras trihomonosae
*
Floralis adio verginalis
*
Amo est adfectus rosa est in rectus
*
Viva amorus liber et benevolus!

Dicţionar:
vesperis – steaua de seară
floris – flori
luciferi – steaua de dimineaţă
morbis – boală
hodiernus – ziua de azi
cras – ziua de mâine

P.S. 2look izvinisi

Mă omoară uneori incapacitatea omului de a face ceva atunci când o vrea el foarte tare. De exemplu uneori vrei straşnic de tare să ei chitara în mâini şi să cânţi…da nu poţi. Eu o să mă refer la vise: în ultimul timp visez imagini multe, colorate şi stranii: peisaje, chestii abstracte, fotografii făcute de mine în vis în circumstanţe deosebite şi care arată …cum să zic…nepământesc. O bună parte din ele rămân vii în memorie mult timp după. Mă enervez când realizez faptul ca nu am studii de pictura/desen ca să pot pune pe hârtie ceea ce am în cap. Este imposibil să redai acea atmosferă prin cuvinte şi nici nu are rost, aşa cum nu are nici un rost să explici senzaţiile unei melodii prin cuvinte. Câteva zile în urmă bunăoară, am visat o chestie stranie şi aberantă – până acuma o vad foarte clar, dar habar n-am cum s-o descriu, nici măcar nu ştiu de unde să încep.

Vorbind la general, deocamdată nu există instrumente de transpunere a efectelor neuronale pe materiale fizice. Rău, tare rău.

Vine, vine. Ce se află între vine?